T
R A T A T
privind relatiile prietenesti si de cooperare între România si Federatia Rusa
România şi Federaţia Rusă, denumite în continuare
Părţi Contractante,
Convinse
de necesitatea realizării unei politici active,
orientate spre viitor, de prietenie şi colaborare fructuoasă între
România şi Federaţia Rusă, bazată pe egalitate,
parteneriat, încredere şi avantaj reciproc în toate domeniile,
Confirmându-şi
adeziunea faţă de obiectivele şi principiile înscrise în Carta
Organizaţiei Naţiunilor Unite, Actul Final de la Helsinki, Carta de
la Paris pentru o Nouă Europă şi în celelalte documente ale
Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, precum şi
în cele ale Consiliului Europei,
Subliniind
însemnătatea schimbărilor istorice profunde care au loc în Europa
şi conştiente de importanţa contribuţiei fiecărei
Părţi Contractante la menţinerea păcii pe continentul european,
Dorind
să contribuie, pe toate căile, la opera de edificare a unei Europe
noi, unită prin valorile comune ale democraţiei, libertăţii
şi statului de drept, precum şi la consolidarea structurilor de
securitate şi cooperare pe continent,
Convinse
că primatul dreptului internaţional în relaţiile dintre state
şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
omului constituie o condiţie esenţială pentru edificarea noii
Ţinând
seama de schimbările profunde care au loc în sistemele
politice şi economice din România şi Federaţia Rusă, precum
şi în mecanismul colaborării bilaterale, care deschid noi
posibilităţi pentru extinderea legăturilor şi a
conlucrării reciproce,
Având
în vedere potenţialul celor două state şi
posibilităţile lor pentru dezvoltarea colaborării bilaterale
reciproc avantajoase,
Au
convenit asupra celor ce urmează:
Articolul
1
Părţile
Contractante dezvoltă relaţii de prietenie, cooperare,
înţelegere şi respect reciproc, conducându-se în relaţiile
reciproce după principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite,
Actului Final de la Helsinki şi ale altor documente ale Organizaţiei
pentru Securitate şi Cooperare în Europa, precum şi după normele
general recunoscute ale dreptului internaţional.
Părţile Contractante soluţionează pe
calea negocierilor, în conformitate cu principiile şi normele dreptului
internaţional, toate problemele din relaţiile lor bilaterale.
Ele reafirmă dreptul inalienabil al popoarelor de a-şi hotărî,
în mod liber şi fără amestec din afară, statutul politic,
de a-şi alege mijloacele de asigurare a propriei securităţi
şi de a-şi asigura dezvoltarea economică, socială şi
culturală.
Articolul
2
Părţile
Contractante reafirmă inadmisibilitatea folosirii forţei sau
ameninţării cu forţa împotriva integrităţii
teritoriale sau a independenţei politice a oricărui stat sau în orice
alt mod incompatibil cu scopurile şi principiile Organizaţiei
Naţiunilor Unite, precum şi necesitatea soluţionării
tuturor problemelor internaţionale prin mijloace
paşnice.
In cazul apariţiei unor diferende sau a unor situaţii care pot
ameninţa sau ameninţă pacea sau securitatea
internaţională sau aduc atingere securităţii uneia sau ambelor
Părţi Contractante, ele procedează la schimburi de păreri
în scopul găsirii unor mijloace adecvate de reglementare paşnică
a diferendelor sau a situaţiilor ivite, în conformitate cu Carta
Organizaţiei Naţiunilor Unite şi cu documentele
Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.
Dacă una dintre Părţile Contractante va face obiectul unui act
de agresiune armată sau se va găsi în pericol de agresiune din partea
unui stat terţ sau a unor state terţe, aceasta poate să
ceară celeilalte Părţi Contractante să aibă loc
consultări în această problemă pentru a favoriza
soluţionarea conflictului conform Cartei Organizaţiei Naţiunilor
Unite şi documentelor Organizaţiei pentru Securitate şi
Cooperare în Europa.
Articolul
3
Părţile
Contractante recunosc caracterul atotcuprinzător şi indivizibilitatea
securităţii şi legătura indisolubilă dintre
securitatea fiecăreia şi securitatea tuturor statelor participante la
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi
reafirmă dreptul inerent al fiecăreia de a fi liberă să
îşi aleagă sau să îşi schimbe aranjamentele de securitate,
inclusiv tratatele de alianţă pe măsura evoluţiilor lor. Ele nu îşi vor întări securitatea pe seama
securităţii altor state.
Ele sprijină activ dezvoltarea procesului de întărire a
securităţii şi colaborării în Europa, pe baza prevederilor
Actului Final de la Helsinki, a Cartei de la Paris pentru o Nouă
Europă, a Cartei pentru Securitate Europeană şi a celorlalte
documente ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.
Părţile Contractante favorizează procesul de integrare
europeană şi colaborează în special în vederea creării unui
spaţiu unic de drept, economic şi cultural pe continentul european.
Părţile Contractante susţin crearea, dezvoltarea şi activitatea
eficientă a structurilor general europene şi a
măsurilor de întărire a încrederii şi securităţii, în
scopul prevenirii şi soluţionării pe cale paşnică a
diferendelor.
Părţile Contractante acordă o atenţie deosebită
dezvoltării colaborării multilaterale regionale şi subregionale,
ca parte integrantă a procesului general european.
Părţile Contractante sprijină, prin toate
mijloacele, întărirea eficienţei mecanismelor de securitate şi
cooperare din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Părţile Contractante întreprind eforturile privind asigurarea
securităţii proprii în conformitate cu obligaţiile asumate în
plan bilateral şi multilateral, inclusiv a celor referitoare la armamente
şi forţele armate.
Cooperarea militară şi în domeniul tehnicii militare dintre
Părţile Contractante se dezvoltă în conformitate cu
obligaţiile asumate pe plan internaţional, pe baza principiului
inadmisibilităţii folosirii forţei sau ameninţării cu
forţa împotriva integrităţii teritoriale sau a
independenţei politice a oricărui stat.
Articolul
4
Părţile Contractante contribuie activ la
dezarmarea nucleară, chimică şi biologică.
Ele acţionează împreună pentru lărgirea participării
la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare din 1
iulie 1968 şi pentru respectarea strictă a acestuia, astfel încât
numărul statelor posesoare de arme nucleare să nu crească,
precum şi pentru lichidarea armelor chimice şi bacteriologice.
Părţile Contractante conlucrează activ în vederea convenirii
unor noi paşi pentru reducerea înarmărilor şi pentru întărirea
măsurilor de încredere în Europa pe baza acordurilor internaţionale
la care ele sunt părţi.
Articolul
5
Părţile
Contractante organizează consultări regulate, la niveluri
corespunzătoare, între organele autorităţilor legislative
şi executive ale României şi Federaţiei Ruse, inclusiv între
ministerele afacerilor externe, asupra dezvoltării relaţiilor
bilaterale, precum şi asupra problemelor importante ale vieţii
internaţionale, în special ale securităţii şi
cooperării în Europa.
Părţile Contractante sprijină realizarea de
contacte sistematice între autorităţile publice interesate şi
favorizează, în conformitate cu legislaţia lor, contactele între
unităţile administrativ-teritoriale din România şi subiecţii
Federaţiei
Articolul
6
Părţile Contractante extind relaţiile
lor economice pe bază de egalitate, parteneriat şi avantaj reciproc,
creând condiţii favorabile pentru promovarea unor forme moderne de
schimburi comerciale şi de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică
şi vor întreprinde măsuri vizând consolidarea bazei juridice pentru o
astfel de conlucrare.
Părţile Contractante încurajează legăturile directe şi
cooperarea între agenţii economici din România şi Federaţia
Rusă. Fiecare Parte Contractantă se străduieşte să îmbunătăţească condiţiile pentru
activitatea, pe teritoriul său, a agenţilor economici ai celeilalte
Părţi Contractante.
Ele încurajează dezvoltarea cooperării în domeniul
investiţiilor de capital.
Părţile Contractante sprijină cooperarea în
domeniul ştiinţelor fundamentale şi aplicative, prin realizarea
de programe şi proiecte comune, schimb de cercetători şi
realizarea altor forme de conlucrare.
Articolul
7
În
scopul satisfacerii necesităţilor economice ale celor două
state, Părţile Contractante acordă o atenţie deosebită
colaborării în scopul dezvoltării bazei energetice, de combustibili
şi materii prime, a transporturilor, a construcţiei de maşini, a
construcţiilor, a agriculturii şi industriei alimentare, a
producţiei bunurilor de larg consum şi în alte domenii, inclusiv prin
constituirea de societăţi şi întreprinderi mixte, bănci cu
capital mixt.
Părţile Contractante sprijină cooperarea în
zonele economice libere de pe teritoriul lor.
Ele acţionează pentru crearea de mecanisme
bilaterale de colaborare în domeniile economiei, comerţului,
ştiinţei şi tehnicii, precum şi în alte domenii şi
pentru creşterea eficienţei mecanismelor existente.
Articolul
8
Părţile Contractante realizează o
strânsă colaborare în domeniul protecţiei mediului înconjurător
şi al utilizării raţionale a resurselor naturale, precum şi
al prevenirii şi lichidării situaţiilor excepţionale de
origine naturală şi tehnologică.
Ele contribuie la extinderea colaborării bilaterale,
regionale şi subregionale în domeniul protecţiei mediului
înconjurător şi al utilizării raţionale a resurselor
naturale şi conlucrează în scopul elaborării şi
realizării de programe şi proiecte speciale vizând înfăptuirea
unor măsuri eficiente de protecţie a naturii, îndeosebi în zona Mării
Negre.
Părţile Contractante se ajută în prevenirea şi lichidarea
situaţiilor excepţionale de origine naturală şi
tehnologică, se informează neîntârziat asupra catastrofelor naturale
şi tehnologice care pot avea urmări transfrontaliere şi asupra
măsurilor întreprinse pentru înlăturarea lor, potrivit prevederilor
din convenţiile internaţionale la care România şi Federaţia
Rusă sunt părţi.
Părţile Contractante acţionează reciproc în acţiuni
comune bilaterale şi internaţionale legate
de obiective cu caracter umanitar.
Articolul
9
Părţile
Contractante conlucrează activ, atât între ele, cât şi cu alte state
interesate, în scopul utilizării raţionale a resurselor economice
naturale ale Mării Negre şi a potenţialului de navigaţie al
Dunării şi al altor căi navigabile, pe baza înţelegerilor
relevante internaţionale, multilaterale şi bilaterale.
Articolul
10
Părţile Contractante dezvoltă o
largă colaborare în domeniile ştiinţei, culturii şi
informaţiei.
Părţile Contractante contribuie la stabilirea de
legături directe între instituţiile de învăţământ superior,
centrele de cercetare ştiinţifică, instituţiile şi
oamenii de cultură şi artă, precum şi între mijloacele de
informare în masă.
Fiecare Parte Contractantă îşi afirmă disponibilitatea de a asigura cetăţenilor interesaţi accesul larg
la limba şi cultura celeilalte Părţi Contractante şi de a
sprijini iniţiativele instituţiilor de stat şi neguvernamentale,
precum şi alte iniţiative în acest domeniu.
Părţile Contractante favorizează accesul
reciproc la materialele de arhivă, la biblioteci şi la alte asemenea
instituţii, în conformitate cu legislaţia fiecărui stat.
Articolul
11
Părţile
Contractante respectă, asigură şi ocrotesc, în condiţii de
egalitate deplină în faţa legii, fără nici o discriminare,
identitatea etnică, culturală, lingvistică şi religioasă
a persoanelor ce locuiesc în România şi care se consideră, conform
originii lor, ca aparţinând minorităţii ruse şi, respectiv,
persoanelor ce locuiesc în Federaţia Rusă care se consideră,
conform originii lor, ca aparţinând minorităţii române, indiferent
de apelativul folosit în privinţa lor în societate şi de regiunile în
care ele locuiesc pe teritoriul fiecărei Părţi Contractante.
În acest scop, Părţile Contractante aplică
normele şi standardele Organizaţiei Naţiunilor Unite,
Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi
Consiliului Europei.
Articolul
12
Părţile
Contractante, prin organele lor competente, colaborează în
soluţionarea problemelor legate de identificarea, evidenţa,
amenajarea, asigurarea conservării şi întreţinerea
corespunzătoare a locurilor de înhumare militare şi a monumentelor
memoriale române de pe teritoriul Federaţiei Ruse şi a monumentelor
şi locurilor de înhumare militare ruse de pe teritoriul României.
Articolul
13
Părţile Contractante creează
condiţiile necesare pentru extinderea de legături directe între
organizaţiile şi asociaţiile politice, sindicale, profesionale,
de femei, de tineret şi altele din ambele state.
Ele stimulează contactele directe dintre unităţile administrativ
teritoriale şi organele administraţiei publice locale din România, pe
de o parte, şi subiecţii Federaţiei Ruse şi organele
autoconducerii locale din Federaţia Rusă, pe de altă parte,
inclusiv schimbul de experienţă privind activitatea de gospodărire
urbană, serviciile comunale, menţinerea ordinii publice şi în
alte domenii, în limitele competenţelor lor.
Articolul
14
Părţile Contractante acţionează
împreună în lupta împotriva terorismului internaţional sub toate
formele şi manifestările acestuia.
Ele se pronunţă pentru consolidarea colaborării internaţionale privind contracararea formelor
tradiţionale şi a celor noi ale ameninţărilor teroriste în
conformitate cu prevederile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite
şi cu alte norme ale dreptului internaţional.
Părţile Contractante colaborează în combaterea crimei
organizate, a spălării veniturilor obţinute în mod ilegal, a
traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, de arme,
materiale nucleare şi radioactive, a contrabandei, inclusiv a transferului
ilegal peste frontieră a bunurilor culturale.
Părţile Contractante perfecţionează
mecanismele pentru acordarea asistenţei juridice reciproce în cauze
penale, civile şi familiale.
Articolul
15
Părţile Contractante încurajează
extinderea contactelor între cetăţenii celor două state,
inclusiv călătoriile lor reciproce în scopuri de afaceri, economice,
culturale şi ştiinţifice, precum şi în probleme private.
Articolul
16
Părţile
Contractante conlucrează în organizaţiile internaţionale
în care ele sunt sau vor deveni membre şi cooperează pentru îndeplinirea
angajamentelor asumate în cadrul acestor organizaţii internaţionale.
Articolul
17
În vederea realizării prevederilor prezentului
Tratat, Părţile Contractante încheie acordurile necesare.
Articolul
18
Prezentul
Tratat nu aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor
Părţilor Contractante decurgând din alte tratate internaţionale
la care ele sunt părţi.
Prezentul Tratat nu este îndreptat împotriva nici unui
stat terţ.
Articolul
19
Prezentul
Tratat se supune ratificării şi va intra în
vigoare în a 30-a zi de la schimbul instrumentelor de ratificare.
Prezentul Tratat se încheie pe termen de 10 ani.
Valabilitatea prezentului Tratat se va prelungi automat pe perioade succesive
de câte cinci ani, dacă nici una din Părţile Contractante nu va
încunoştiinţa în scris cealaltă Parte Contractantă despre
intenţia de a-l denunţa, cu cel puţin de un an înaintea
expirării perioadei respective de valabilitate.
Semnat la Moscova, la 4 iulie 2003, în două exemplare
originale, fiecare în limba română şi limba rusă, ambele texte
fiind egal autentice.
PENTRU
PENTRU
R O M Â N I A FEDERAŢIA
RUSĂ
DECLARAŢIA
COMUNĂ
a Miniştrilor Afacerilor Externe
În spiritul Tratatului privind relaţiile prieteneşti şi de
cooperare dintre România şi Federaţia Rusă, care a fost încheiat
astăzi, confirmând aspiraţia ambelor ţări pentru
dezvoltarea conlucrării pe multiple planuri pe baza întăririi
încrederii reciproce, am ajuns la părerea comună privind necesitatea
de a închide capitolele dureroase din istoria relaţiilor bilaterale.
Condamnând
Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939, precum şi participarea României în cel
de-al doilea război mondial de partea Germaniei hitleriste, ambele
părţi îşi exprimă hotărârea de a depăşi
moştenirea negativă a trecutului totalitar şi de a-şi
construi relaţiile ţinând seama de schimbările profunde care au
loc în România şi în Rusia, şi de experienţa pozitivă
acumulată în diverse domenii ale cooperării interstatale.
Considerăm
important ca o Comisie comună, de interes public, învestită cu
autoritate, constituită din istorici, în componenţa căreia vor
intra, de asemenea, specialişti în domeniul finanţelor, economiei,
arhivelor, muzeologiei şi în alte domenii în funcţie de
necesităţi, să se ocupe de studierea problemelor izvorâte din
istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului românesc.
Constituirii şi activităţii acestei Comisii i se va acorda sprijinul corespunzător.
Părţile
au consimţit că transformările democratice fundamentale ale
sistemelor politice care au loc în România şi în Rusia, respectarea
necondiţionată a drepturilor şi demnităţii
personalităţii umane, a altor valori ale societăţii civile,
creează condiţii favorabile pentru a deschide un nou capitol în
istoria relaţiilor româno-ruse în care ţările şi popoarele
noastre vor coopera ca parteneri egali, aprofundând şi lărgind
legăturile de prietenie.
Ministrul
Afacerilor externe al României Ministrul
Afacerilor externe al Federaţiei Ruse
Mircea
GEOANĂ Igor
IVANOV
Moscova, iulie 2003