CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII
-prezentare-
Cadrul legislativ
Cadrul legislativ din România în domeniul nediscriminării prevede egalitatea tuturor cetăţenilor fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine sociala[1], precum şi sancţionarea actelor de discriminare[2].
Pe de altă parte, Constituţia consacră prioritatea pactelor şi tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte.
Prevederi de substanţă privind protecţia drepturilor omului, în general, cât şi egalitatea de şanse, sunt cuprinse în diverse acte normative cu caracter special ( e.g. Legea nr. 215/2000 a administraţiei publice locale, Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi ).
De asemenea, legislaţia în domeniul nediscriminării,
prevede înfiinţarea unui organism independent care să implementeze
dispoziţiile acesteia, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării[3].
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării
Organul deliberativ în domeniul constatării şi sancţionării faptelor de discriminare al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării este Colegiul director, fost numit la data de 31 iulie 2002[4].
Colegiul director are ca principală atribuţie constatarea şi sancţionarea faptelor de discriminare, domneiu în care îl asistă pe Preşedintele Consiliului.
Consiliul
are rolul de a implementa principiul egalităţii între cetăţeni,
prevăzut în Constituţia României, în legislaţia internă în
vigoare şi în documentele la care România este parte. În exercitarea
atribuţiilor sale Consiliul îşi desfăşoară activitatea
în mod independent, fără ca aceasta să fie îngrădită
sau influenţată de către alte instiţutii sau autorităţi
publice.
Prin
specificul activităţii, cât şi prin întinderea atribuţiilor
sale, Consiliul este prima instituţie de acest gen din Europa Centrală
şi de Est.
Pentru
îndeplinirea rolului de a implementa principiul egalităţii cetăţenilor,
Consiliul are următoarele atribuţii:
·
Propune instituirea, în condiţiile
legii, a unor măsuri speciale pentru protecţia persoanelor şi
categoriilor defavorizate care fie se află pe o poziţie de
inegalitate în raport cu majoritatea cetăţenilor datorită originii
sociale ori unui handicap, fie se confruntă cu un comportament de
respingere şi marginalizare atunci când acestea nu se bucură de
egalitatea şanselor;
·
Propune Guvernului proiecte de
acte normative în domeniul său de activitate;
·
Avizează proiectele de acte
normative care au ca obiect exercitarea drepturilor şi a libertăţilor,
în condiţii de egalitate şi nediscriminare;
·
Colaborează cu autorităţile
publice competente în vederea armonizării legislaţiei interne cu
normele internaţionale în materia nediscriminării;
·
Colaborează cu autorităţile
publice, persoanele juridice şi persoanele fizice pentru asigurarea
prevenirii, sancţionării şi eliminării tuturor formelor de
discriminare;
·
Urmăreşte aplicarea şi
respectarea, de către autorităţile publice, persoanele juridice şi
persoanele fizice, a dispoziţiilor normative ce privesc prevenirea, sancţionarea
şi eliminarea tuturor formelor de discriminare;
·
Primeşte petiţii şi
sesizări privind încalcărea dispoziţiilor normative referitoare
la principiul egalităţii şi nediscriminării, de la persoane
fizice, organizaţii neguvernamentale care au ca scop protecţia
drepturilor omului, alte persoane juridice, instituţii publice, le
analizează, adoptă măsurile corespunzătoare şi comunică
răspunsul în termenul prevăzut de lege;
·
Colaborează cu organizaţiile
neguvernamentale care au ca scop protecţia drepturilor omului;
·
Elaborează studii şi
cercetări privind respectarea principiului egalităţii şi
nediscriminării, pe care le prezintă Guvernului şi le dă
publicităţii;
·
Editează publicaţii în
materie
·
Constată şi sancţionează
contravenţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000
aprobată prin Legea nr. 48/2002;
·
Colaborează cu organizaţiile
similare şi cu organizaţii neguvernamentale din domeniul drepturilor
omului, din alte state, precum şi cu organizaţiile internaţionale
în materie.
Obiective
Concentrându-se
asupra implementării principiului egalităţii cetăţenilor
şi asupra prevenirii şi sancţionării faptelor de
discriminare, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării are în
vedere atingerea unor obiective majore, structurate pe trei direcţii de acţiune,
astfel:
1. Prevenirea discriminării
· Organizarea şi derularea unor campanii naţionale de conştientizare a populaţiei cu privire la egalitatea şanselor şi respectarea drepturilor fiecărui individ;
·
Îmbunătăţirea
cadrului legislativ intern în materia nediscriminării prin elaborarea şi
promovarea unor acte normative aliniate la standardele europene şi
armonizarea legislaţiei în domeniu deja existente cu standardele menţionate;
·
Încheierea de protocoale de
asistenţă şi colaborare cu autorităţile administraţiei
publice pentru asigurarea prevenirii, sancţionării şi eliminării
tuturor formelor de discriminare;
·
Crearea şi dezvoltarea unui
parteneriat cu reprezentanţi ai societăţii civile româneşti
în vederea prevenirii discriminării;
·
Informarea permanentă a cetăţenilor,
prin intermediul publicaţiilor, al internetului, asupra activităţii
Consiliului, a modificării legislaţiei din domeniul nediscriminării
precum şi a practicilor europene în această materie;
·
Dezvoltarea instituţională
prin înfiinţarea de oficii teritoriale pentru combaterea discriminării.
2. Sancţionarea actelor
de discriminare
· Analizarea petiţiilor şi sesizărilor primite şi sancţionarea contravenţională a persoanelor juridice sau fizice, a organelor administraţiei publice care au săvârşit fapte de discriminare;
3. Cooperarea internaţională
· Crearea şi dezvoltarea de relaţii bilaterale cu organizaţii similare din spaţiul euro-atlantic;
· Crearea şi dezvoltarea de relaţii multilaterale cu organizaţii interguvernamentale cu activitate în domeniul nediscriminării;
·
Crearea şi dezvoltarea unei
colaborări cu organizaţii neguvernamentale din domeniul drepturilor
omului, din alte state.
Proceduri
Colegiul
Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, în
exercitarea rolului său de organ deliberativ, se pronunţă asupra
petiţiilor şi sesizărilor primite, prin hotărâri privind
faptele de discriminare supuse analizei, în urma verificării efectuate în
teren de către personalul de specialitate al Consiliului. În funcţie
de decizie, Colegiul stabileşte cuantumul amenzilor contravenţionale
ce urmează a fi aplicate persoanei, fizice sau juridice, care a săvârşit
fapta de discriminare.
Sancţiunea contravenţională aplicată poate fi contestată conform procedurii din dreptul comun în materia contravenţiilor[5].
În toate cazurile de discriminare, persoanele discriminate, au dreptul să pretindă despăgubiri, proporţional cu prejudiciul suferit, precum şi restabilirea situaţiei anterioare discriminării sau anularea situaţiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Cererea de despăgubire este scutită de taxa judiciară de timbru. La cerere, instanţa poate dispune retragerea, de către autorităţile emitente, a autorizaţiei de funcţionare a persoanelor juridice care, printr-o acţiune discriminatorie, cauzează un prejudiciu semnificativ sau care, deşi cauzează un prejudiciu redus, încalcă în mod repetat prevederile O.G. 137/2000. Organizaţiile neguvernamentale care au ca scop protecţia drepturilor omului au calitate procesuală activă în cazul în care discriminarea se manifestă în domeniul lor de activitate şi aduce atingere unei comunităţi sau unui grup de persoane.
Date privind activitatea
Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării
În
conformitate cu legislaţia în vigoare competenţa Consiliului se
manifestă numai în domeniul contravenţionalului, orice faptă
care intră in sfera penalului fiind investigată de organisme
abilitate în acest sens. Din acest punct de vedere, luând în considerare
adoptarea O.U.G. 31/2002 privind interzicerea activităţii organizaţiilor
şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi
a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, în ceea
ce privesc aspectele discriminării minorităţii evreieşti,
instituţia noastră
nu a fost sesizată în acest sens.
În ceea ce priveşte
minoritatea romilor, trebuie spus faptul
că, în conformitate cu dispoziţiile
H.G. nr. 430/2001 privind aprobarea
Strategiei Guvernului de îmbunătăţire a situaţiei
romilor, Consiliul trebuie să
angajeze reprezentanţi
ai acestei etnii. În acest
sens au fost contactate principalele organizaţii ale romilor (Partida Romilor, Romani CRISS, Aven Amentza, Fundaţia Ioan Budai Deleanu
şi Centrul Creştin al Romilor) pentru a propune persoane pregătite în domeniul drepturilor
omului şi al nediscriminării.
Referitor la petiţiile
legate de fapte de discriminare
la care au fost supuse persoane aparţinând etniei roma, o parte au fost soluţionate,
iar altă
parte se află în curs de investigare, eventualele sancţiuni urmând a se aplica în cel mai
scurt timp în baza hotărârilor
Colegiului Director.
De altfel Consiliul a iniţiat crearea, cu participarea societăţii civile, a unie Alianţe Naţionale Împortiva Discriminării, Alianţă
din care, cu siguranţă vor
face parte şi organizaţii neguvernamentale
ale romilor.
[1] Constituţia României;
[2] Codul Penal, O.G.
nr.137/2000 privind prevenirea
şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2002; OUG
31/2002 privind interzicerea
activităţii organizaţiilor
şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi
a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii;
[3] H.G.
nr. 1194/2001 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional pentru
Combaterea Discriminării modificată
şi completată prin H.G.1514/2002;
[4] Decizia Primului Ministru al Guvernului României nr. 139/31.07.2002; componenţa
Colegiului este următoarea: Cristian Jura – preşedinte, Csaba Asztalos Ferenc – membru, Anamaria Dumitrean – membru, Gheorghe Ioniţă
– membru, Corina Macoveanu – membru, Roxana Truinea – membru, Monica Vasile - membru.
[5] O.G. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor aporbată cu modificări prin Legea nr 180/2002