UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA

PROGRAM ELECTORAL

Alegeri parlamentare şi prezidenţiale

- 2000 -

PREAMBUL

În urmă cu patru ani programul electoral al U.D.M.R. cuprindea, printre altele, şi următoarele:

"Conştienţi de faptul ca anul 1996 va determina pentru o lungă perioadă condiţiile democratizării ţarii şi că alegerile vor avea o importanţă decisivă pentru comunitatea naţionala maghiară din România, considerăm deosebit de important rolul asumat în perioada următoare de către uniunea noastră. Alegerile locale şi cele parlamentare vor decide dacă maghiarii din România sunt capabili să asigure organizaţiei care le reprezintă interesele - U.D.M.R. - poziţia din care, ca factor de decizie sau chiar participând la guvernare, îşi poate îndeplini misiunea sa de apărare a intereselor."

După alegeri Uniunea a ajuns într-o situaţie fără precedent în istoria maghiarilor din România: a devenit membră a coaliţiei de guvernământ.

Patru ani de guvernare constituie un timp îndelungat - dar este, dintr-un anumit punct de vedere, şi un timp scurt. U.D.M.R. îşi asumă, desigur, atât rezultatele, cât şi eşecurile guvernării.

Acum a sosit timpul socotelii: suntem conştienţi că o organizaţie responsabilă trebuie să întocmească bilanţul guvernării de patru ani. Trebuie să spunem cinstit ce am reuşit să realizăm pentru comunitatea noastră, pentru cetăţenii acestei ţări, şi care sunt nereuşitele. U.D.M.R. este capabilă de o analiză cumpănită, cuprinzătoare, aşa cum este capabilă şi să se folosească în continuare de experienţa acumulată.

Acum, în anul 2000, programul nostru electoral trebuie să fie diferit de cel de acum patru ani. Trebuie să vorbim deschis despre reuşite şi despre eşecuri, şi, ceea ce este cel mai important, despre ce vrem şi ce putem realiza în perioada următoare.

Cei patru ani de guvernare ne-au învăţat multe lucruri. Ne-au învăţat, de exemplu, că trebuie să ne formulăm interesele regionale din domeniul economic, al educaţiei şi al culturii mult mai clar decât până acum.

Trebuie să ne întrebăm: ce fel de Transilvanie dorim? Cum oprim migraţia? Cum punem capăt procesului de asimilare din diaspora? Trebuie să găsim răspunsuri clare, ferme la aceste întrebări.

Trebuie să oferim răspunsuri acelora care-şi duc viaţa sub nivelul minim de trai, acelora cărora pensiile nu le ajung nici pentru plata întreţinerii.

Suntem conştienţi de faptul că am fi putut realiza mult mai multe într-o coaliţie mai stabilă şi mai coerentă. Totodată, participarea noastră a avut ca rezultat adoptarea mai multor decizii care sunt de o mare importanţă şi pentru comunitatea noastră naţională: legea învăţământului, legea funcţionarilor publici, legea privind retrocedarea pământurilor şi pădurilor confiscate etc.

Din punct de vedere economic, trebuie să ridicăm Secuimea. Trebuie să ridicăm Vestul ţării. Trebuie să ridicăm toate regiunile din Transilvania locuite şi de maghiari. Trebuie să luptăm în acelaşi timp pentru universitatea maghiară de sine stătătoare şi pentru autostrada ce va străbate Transilvania. În ultimul deceniu, şi mai ales în ultimii patru ani, am obţinut cunoştinţele şi experienţele necesare pentru realizarea acestor deziderate. Există şansa realizării - şi cu ajutorul Uniunii Europene - unei dezvoltări spectaculoase a vieţii economice şi culturale a regiunii în care trăim. Doar această dezvoltare poate garanta supravieţuirea noastră în Secuime şi în alte locuri, precum şi rămânerea pe pământul natal a generaţiei tinere. Pentru asta, însă, trebuie să ne unim forţele, să trimitem în Parlamentul României un grup parlamentar puternic, unitar, pregătit şi hotărât.

Noţiunea regionalismului, sistemul instituţional legat de acesta a câştigat teren în ultima perioadă, dar încă nu a ajuns la nivelul care ar putea reprezenta un punct de cotitură în drumul nostru spre integrarea în Uniunea Europeană. Tocmai din această cauză nu este întâmplător faptul că concepţiile de dezvoltare a microregiunilor şi regiunilor, dezvoltarea urbană şi rurală apar în acest program într-un mod mai accentuat, dar mai ales structurate pe planuri concrete. Trebuie să punem capăt situaţiei dezavantajoase în care se află de mai multe decenii regiunile locuite şi de maghiari, trebuie să creăm egalitatea de şanse şi în domeniul economic, trebuie să ajungem la o situaţie în care banii noştri nu la îmbogăţirea altora să contrubuie, ci la bunăstarea propriei comunităţi.

În următorii patru ani rolul administraţiilor publice locale se va amplifica semnificativ şi în viaţa comunităţii noastre. În procesul de integrare sprijinirea directă a comunităţilor locale se va mări substanţial.

Trebuie să ne pregătim pentru acest viitor apropiat.

La începutul noului mileniu trebuie să facem totul pentru a accelera procesul de integrare europeană a României. Trebuie să ajungem în Europa unită, unde nu există discriminări între majoritate şi minoritate, unde nu există o naţiune dominantă, ci doar popoare reciproc răspunzătoare unele de celelalte. Unde existenţa minoritară nu este o problemă, ci o şansă. Unde egalitatea de şanse este reală. Unde asigurarea şi dezvoltarea autoidentităţii naţionale este datoria fiecărei naţiuni, unde subsidiaritatea, diferitele forme de autonomie îşi găsesc locul natural şi întăresc democraţia.

La rândul lui şi Programul nostru reprezintă o şansă. Şansa fiecăruia ca - pe baza învăţămintelor de pe urma experienţelor celor zece ani de după schimbarea din 1989 - acum, când sondajele de opinie arată că maghiarii din România sunt preocupaţi în primul rând de problemele economice, de inflaţie, de şomaj, de eventualitatea pierderii locului de muncă, să ne unim din nou forţele, pentru că doar aşa putem oferi o imagine de viitor - atât nouă, cât şi altora.

Cu acest Program, cu această voinţă se pune U.D.M.R. în slujba comunităţii maghiare din România.

Vom avea rezultate doar dacă vom declara cinstit, răspicat: suntem aici, vrem să rămânem aici, asta am făcut până acum şi aşa vrem să mergem mai departe, făcând mai eficientă şi mai eficace munca noastră de până acum.

Şi împreună vom reuşi!

CAPITOLUL I

REFORMA GENERALĂ A SOCIETĂŢII,

INTEGRAREA EURO-ATLANTICĂ

Putem mări şansele de aderare ale României.

Integrarea euro-atlantică a ţării este deosebit de importantă pentru comunitatea maghiară din România. Avem convingerea fermă că România îşi are locul în familia ţărilor democratice dezvoltate din Europa.

Condiţia de bază a integrării euro-atlantice o constituie accelerarea şi finalizarea pe deplin a reformei societăţii româneşti. Scopul central al reformei este crearea unei economii de piaţă funcţionale, compatibile cu principiile de bază, cu normele, mecanismele, instituţiile şi politicile Uniunii Europene.

De la momentul creării sale U.D.M.R. s-a angajat în mod principial pentru susţinerea reformei globale a societăţii româneşti, şi în ultimii 10 ani a urmărit în mod consecvent această politică, atât în opoziţie, cât şi în coaliţia de guvernare.

Din păcate în perioada 1990-1996 forţele politice aflate la guvernare au îngreunat realizarea unei politici de reformă coerente. În ultimii patru ani accelerarea reformei a fost inclusă în lista de priorităţi a coaliţiei de guvernământ, dar deseori lipsa unei concepţii clare şi greutăţile de funcţionare ale coaliţiei au împiedicat realizarea scopurilor propuse. Tocmai din această cauză, pentru următorii patru ani România are nevoie de un program clar şi realizabil. Congresul al VI-lea al U.D.M.R. a accentuat necesitatea reformării societăţii româneşti, iar în programul adoptat cu această ocazie au fost definite direcţiile generale ale reformei societăţii.

În ciclul de guvernare 1996-2000 România a efectuat paşi concreţi în domeniul reformei generale a societăţii, precum şi în vederea declanşării proceselor ce vor facilita integrarea euro-atlantică a ţării. Prin asumarea participării la guvernare U.D.M.R. a adus o importantă contribuţie atât la procesului de reformă, cât şi la procesul de integrare euro-atlantică.

În aceeaşi perioadă au început tratativele de aderare la Uniunea Europeană. U.D.M.R. a avut o importantă contribuţie şi la elaborarea Strategiei naţionale de dezvoltare economică pe termen mediu. Implementarea prevederilor acestei strategii este o necesitate imperativă, indiferent de componenţa următorului guvern. U.D.M.R. propune monitorizarea strictă a realizării acestei strategii, fiindcă următorii patru ani sunt de o importanţă capitală pentru România din perspectiva integrării euro-atlantice, a condiţiei de bază pentru realizarea acestui scop: reforma generală a societăţii.

În vederea integrării şi concomitent pentru ridicarea nivelului de trai al populaţiei, U.D.M.R. consideră absolut necesară accelerarea procesului de reformă în următoarele domenii:

· politica economică generală

· politica bancară

· administraţia publică centrală

· administrarea resurselor umane

· politici sociale şi sănătate

· învăţământ şi cultură

· protecţia mediului

· sistemul instituţional

· securitate publică

· eradicarea corupţiei

Politica economică generală

Obiective

U.D.M.R. insistă pentru următoarele:

· realizarea unei economii de piaţă funcţionale, moderne, bazate pe proprietatea privată;

· încheierea procesului de privatizare, reglementarea problemeilor patromoniale;

· o stabilizare economică ce va ţine seama de sensibilităţile sociale ale societăţii;

· implementarea unei politici care să promoveze creşterea economică unitară şi investiţiile;

· crearea unui mediu propice afacerilor, sprijinirea eficientă a întreprinderilor mici şi mijlocii;

· implementarea imediată a legii susţinerii întreprinderilor mici şi mijlocii propusă de U.D.M.R. şi adoptată de Parlament, precum şi elaborarea unor programe de subvenţionare bazate pe proiecte;

· transformarea economiei în conformitate cu direcţiile de integrare europeană;

· o asemenea reglementare a problemei proprietăţilor care să asigure reprivatizarea, precum şi compensarea şi/sau despăgubirea, după caz;

· asigurarea, pe baza principiului competenţei, a egalităţii de şanse în participarea la transformarea şi conducerea vieţii economice;

· dezvoltarea relaţiilor economice externe;

· garantarea proprietăţii intelectuale, lărgirea protecţiei mărcilor şi brevetelor la nivelul întregii vieţi economice;

· asigurarea condiţiilor de lucru Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, punerea în aplicare a legii aferente.

În domeniul transformării structurii economice

Reorganizarea structurii de proprietate

A. Privatizare:

În vederea accelerării reorganizării structurii economiei, procesul de privatizare a societăţilor aflate în proprietatea statului trebuie să se încheie practic până la data de 31 decembrie 2001. Considerăm necesară preluarea pe viitor a administrării societăţilor rămase în proprietatea statului de către o societate comercială pe acţiuni specializată pe această problemă.

Sunt necesare:

· privatizarea rapidă prin vânzare a societăţilor comerciale producătoare de profit;

· lichidarea rapidă, urmată de privatizare a societăţilor cu pierderi;

· împroprietărirea administraţiilor publice locale şi a fondurilor naţionale de asigurare socială în cadrul procesului de privatizare;

· în cazul vânzării la investitori de specialitate, elaborarea unui set de condiţii care să conţină, pe lângă preţul minim de cumpărare, şi angajamentele investitorului: realizarea unor investiţii suplimentare, menţinerea numărului locurilor de muncă sau crearea unora noi, recondiţionarea tehnologică, eliminarea daunelor ecologice sau protecţia ecologică mărită, orientarea producţiei către export;

· uniformizarea sistemului de instituţii de privatizare, delimitarea clară a competenţelor, eliminarea confuziilor create de structuri paralele.

B. Reprivatizare:

Sprijinim şi insistăm asupra reprivatizării. În cazul magazinelor, atelierelor, morilor, hotelurilor, locuinţelor, instituţiilor de educaţie şi sociale, farmaciilor, imobilelor aparţinând cultelor şi bisericilor, organizaţiilor, asociaţiilor şi fundaţiilor ştiinţifice şi culturale considerăm necesară restituirea completă în natură, sau, acolo, unde acest lucru nu este posibil, despăgubirea completă.

Politici economice industriale

În domeniul politicii economice industriale considerăm necesare următoarele:

· adoptarea unei legi unitare care să stimuleze investiţiile în vederea creşterii producţiei industriale;

· realizarea pe termen scurt a conectării la reţeaua de transport european de gaze naturale;

· sprijinim politica industrială care pune accent pe valorificarea resurselor umane şi pe realizarea de produse competitive pe piaţă;

· sprijinim activităţile de cercetare, dezvoltare şi inovaţie, precum şi folosirea rezultatelor acestor activităţi;

· considerăm necesară crearea a cât mai multor ramuri de industria de vârf;

· schimbarea structurală în ramura energetică:

· lichidarea monopolurilor din domeniu care împiedică funcţionarea adecvată a pieţei, crearea condiţiilor competiţionale reale;

· privatizarea unităţilor de producţie şi de distribuire a energiei;

· sprijinirea investiţiilor în ramurile energetice în interesul realizării unei pieţe energetice funcţionale;

· sprijinirea acordării creditelor pe baza unor proiecte şi nu pe baza unor garanţii;

· luarea în considerare cu precădere a prevederilor de protecţie a mediului;

· acţiuni eficace împotriva corupţiei, incluzând adoptarea legislaţiei necesare în domeniu şi implementarea consecventă a acesteia;

· îmbunătăţirea securităţii publice, mai ales prin lupta împotriva crimei organizate şi a traficului de droguri.

Politici agrare

Scopurile politicii agrare a U.D.M.R.:

· realizarea producţiei şi procesării de calitate, valorificarea produselor la un nivel ridicat, realizarea cumulării de capital;

· sprijinirea consolidării economice, a ridicării nivelului de trai în mediul rural;

· formarea unei structuri de exploatare eficiente;

· sprijinirea extinderii pieţei la toată gama de produse;

· realizarea unui raport stabil între preţuri şi retribuţii;

· sprijinirea utilării tehnice moderne;

· sprijinirea constituirii unei societăţi rurale stabile din punct de vedere social, care să aibă forţa de a se putea reînnoi şi autosusţine;

· reorganizarea întregului sistem de administrare agricolă cu adoptarea unor modele funcţionale;

· asigurarea de credite avantajoase.

Pentru aceasta sunt necesare următoarele:

· restructurarea domeniului agrar, crearea unor noi tipuri de asociaţii;

· privatizarea societăţilor cu capital de stat;

· sprijinirea realizării sistemului de producţie integrat;

· reorganizarea sistemului de creditare a producătorilor agricoli şi extinderea acestui sistem la toate ramurile importante;

· crearea de forme de exploatare mai eficiente, crearea de baze de producţii mai mari;

· eliminarea poziţiilor de monopol din domeniul achiziţionării;

· crearea consiliilor de produse ca instituţii de reprezentare a intereselor producătorilor;

· reforma sistemului de evidenţă cadastrală, condiţie esenţială pentru vânzarea şi cumpărarea pământurilor, pentru evidenţa conform parametrilor de calitate, pentru stabilirea preţului de piaţă a pământurilor, precum şi pentru sprijinirea producţiei agricole;

· dezvoltarea industriei legate de valorificarea produselor agricole şi a serviciilor - a turismului rural - prin valorificarea condiţiilor existente;

· realizarea şi folosirea unui sistem informaţional statistic.

Reforma administraţiei publice centrale

Bugetul trebuie să devină instrumentul eficient al implementării politicii economice menite să asigure dezvoltarea susţinută. Acest obiectiv poate fi realizat prin restructurarea celor două elemente de bază ale bugetului - a veniturilor şi a cheltuielilor -, precum şi prin restructurarea sistemului de instituţii aferente. Un scop elementar este finanţarea deficitului bugetar fără crearea inflaţiei, menţinerea deficitului bugetar în limite rezonabile, reducerea esenţială a acestuia pe termen mediu şi lung.

În vederea realizării acestor scopuri, considerăm necesare următoarele:

· reforma globală a sistemului de impozite;

· folosirea unui anumit procent din impozitul pe venitul global în scopul indicat de angajat;

· reorganizarea structurii impozitelor;

· suspendarea şi în continuare a impozitului pe venitul agricol;

· alocarea unei cote mai mari din impozitul pe venit administraţiilor publice locale;

· modificarea reglementărilor vamale şi tarifare în conformitate cu prevederile contractuale internaţionale semnate şi ratificate de România, precum şi conform angajamentelor asumate în cadrul procesului de integrare europeană;

· considerarea drept prioritate a restricţionării economiei subterane;

· modificarea esenţială a legislaţiei referitoare la depistarea şi sancţionarea evaziunii fiscale.

Reforma instituţională

U.D.M.R. propune - în vederea creşterii eficienţei şi a descentralizării - realizarea unei reforme a administraţiei de stat care să reajusteze relaţiile dintre instituţiile centrale. În cadrul acestei reforme punem accent deosebit pe următoarele:

· reducerea atribuţiilor prefecturii;

· reducerea numărului de parlamentari;

· reducerea şi simplificarea structurii Guvernului;

· reducerea implicării instituţiilor centrale în activitatea instituţiilor locale;

· propunem, totodată, modificarea structurii Parlamentului prin trecerea de la sistemul bicameral la cel unicameral.

Adoptarea acqui-ului comunitar şi integrarea euro-atlantică

Legislaţia românească trebuie adusă în concordanţă cu normele de drept universal valabile în Uniunea Europeană. În acest scop considerăm necesară alcătuirea şi adoptarea unui pachet de legi, care să asigure armonizarea legislativă.

Acest pachet trebuie să cuprindă următoarele:

· reforma normelor de drept civil, penal şi economic, care creează şi asigură funcţionarea sigură a sistemului instituţional al economiei de piaţă;

· reforma justiţiei ca ramură a puterii;

· finalizarea adoptării în legislaţia internă a prevederilor acordurilor internaţionale ce reglementează drepturile minorităţilor;

· modificarea şi adoptarea legii Codului penal, a Codului procedurii penale, a celei referitoare la Tribunalul Suprem, precum şi a legilor ce reglementează funcţionarea tribunalelor şi procuraturilor militare;

· reorganizarea Ministerului de Interne conform cerinţelor UE (redirecţionarea poliţiei, a pompierilor şi a poliţiei de frontieră sub jurisdicţia administraţiilor publice locale).

Politici bancare şi financiare

· privatizarea băncilor, după ce acestea au fost consolidate şi curăţate de creditele neperformante, consolidarea acestora, după caz, împreună cu cumpărătorii;

· reglementarea bursei de mărfuri şi a pieţei de valori extrabursiere, eliminarea restricţiilor încă existente;

· reglementarea clară a funcţionării fondurilor de investiţii şi supravegherea profesională a acestora.

Administrarea resurselor umane

Cel mai important factor al economiei îl constituie resursele umane; dezvoltarea şi sporirea capacităţii resurselor umane de a crea valori este pilonul de susţinere al politicii de dezvoltare economică a U.D.M.R.. Fiind promotorii convinşi ai implementării universale a principiilor economiei de piaţă, promovăm şi realizarea administrării resurselor umane prin introducerea regulilor de piaţă.

Aspirăm la adoptarea - în locul "cultului de muncă socialist" - a unei morale sănătoase de muncă, conform căreia munca de calitate atrage retribuţia bună, iar chiulangiii să devină paria societăţii. În consecinţă propunem modificarea substanţială a legii Codului muncii, care ar trebui să conţină şi următoarele prevederi:

· fiecare cetăţean trebuie să beneficieze de şanse egale pentru asigurarea bunăstării sale conform aptitudinilor şi sârguinţei proprii;

· drepturile angajatului să fie asigurate prin lege; drepturile să fie precizate exclusiv prin relaţii contractuale, iar respectarea drepturilor angajaţilor să fie garantate de o instituţie juridică specifică;

· angajatul să beneficieze de posibilitatea de a-şi dezvolta capacitatea de muncă, iar angajatorul să suporte o parte din cheltuielile instruirii;

· angajaţii să beneficieze de posibilitatea de a crea organizaţii de reprezentare a intereselor;

· stabilirea şi achitarea drepturilor salariale ale angajaţilor este obligaţia angajatorului; îndeplinirea muncii asumate la nivelul calitativ şi cantitativ aferent este obligaţia angajatului

· persoana care îşi pierde temporar locul de muncă să aibă dreptul de a primi compensaţii dintr-un fond creat de angajat şi angajator;

· riscurile accidentelor sau problemelor de sănătate la locul de muncă revin deopotrivă angajatorului şi angajatului.

Statul sau administraţiile publice să susţină un sistem de instruire-educaţie menit să asigure dezvoltarea şi menţinerea capacităţii de muncă. Scopul unui astfel de sistem este:

a. asigurarea cunoştinţelor necesare obţinerii de locuri de muncă;

b. racordarea procedurilor de educaţie, examinare, recunoaştere şi autorizare la standardele europene;

c. planificarea şi organizarea unor programe de educare-instruire în conformitate cu solicitările de pe piaţa muncii;

d. asigurarea a cel puţin 30% din solicitările de educare a adulţilor, şi anume pe segmentul "lipsă" al ofertei de pe piaţa muncii.

Asigurarea echilibrului pieţii muncii este şi atributul puterii, prin mijloace care nu înfluenţează relaţiile de pe piaţa liberă, dar sprijină angajaţii la ajungerea pe piaţa muncii şi la rămânerea lor pe această piaţă.

Îmbunătăţirea ratei de ocupare a forţei de muncă este un indicativ semnificativ al scopurilor macroeconomice. Guvernul, indiferent de culoarea sa politică, are datoria de a stabili prin norme legale nivelul salariului minim pe economie, nivel care trebuie să ia în considerare cheltuielile determinate de procurarea bunurilor necesare asigurării capacităţii de muncă, precum şi situaţia economiei naţionale.

Puterea are obligaţia de a susţine instituţiile, care asigură serviciile legate de plasarea forţei de muncă, de consultanţă de carieră şi schimbare de carieră. Aceste instituţii trebuie subordonate într-o cât mai mare măsură administraţiilor publice locale.

Sprijinim adoptarea unor norme legale care să prevadă dreptul liber la muncă, dar numai cu reguli bine definite şi care să protejeze angajatorul. Condamnăm şi considerăm că trebuie să fie pedepsit penal traficul de persoane şi recrutarea forţei de muncă în străinătate care manipulează ignoranţa angajaţilor.

Politici sociale şi de sănătate

Politici sociale

Respectarea alterităţii şi toleranţa sunt elementele de bază ale societăţii. Principiul de bază al solidarităţii trebuie corelat cu principiul de bază al responsabilităţii personale, astfel ca - prin tradiţiile noastre religioase şi istorice - să putem da valoare coexistenţei. Abuzul legat de instituţiile solidarităţii sociale este o faptă condamnabilă.

Principalul scop al politicii noastre sociale este asigurarea securităţii vieţii, împiedicarea generalizării sărăciei, reducerea inegalităţilor. Pentru asigurarea acestora trebuie să le întindem o mână de ajutor celor ajunşi la perimetrul societăţii, deoarece garantarea demnităţii umane este un drept fundamental.

Baza societăţii sănătoase este familia sănătoasă; întemeierea şi menţinerea unei familii sunt performanţe sociale care trebuie apreciate de întreaga societate.

Pentru aceasta:

· împreună cu cultele, U.D.M.R. va iniţia realizarea unui program de sprijinire a familiei, care să considere sprijinirea materială, morală şi socială a familiilor cu trei sau mai mulţi copii o cauză a întregii noastre societăţi maghiare;

· propunem elaborarea unui sistem de impozitare preferenţial în cazul familiilor cu trei sau mai mulţi copii, precum şi asigurarea prin lege a unor posibilităţi avantajoase pentru construire de locuinţe;

· în cadrul politicii sale de familie şi demografice U.D.M.R. iniţiază o muncă de informare în vederea reducerii emigraţiei;

· sprijinim posibilitatea acordării unui ajutor material pentru îngrijirea copilului bunicilor, în cazul în care părinţii nu doresc să beneficieze de acest drept;

· sprijinim organizarea diferitelor manifestări, cursuri care să implice familiile numeroase sau care pregătesc tinerii pentru căsătorie;

· trebuie ajutată înfiinţarea diferitelor organizaţii familiale, a fundaţiilor ce sprijină familiile, a organizaţiilor de femei; activitatea acestor organizaţii trebuie sprijinită;

· integrarea socială a generaţiilor tinere este un scop strategic pe care-l dorim realizat pe baza unei imagini despre viitor acceptată şi de tineret;

· sprijinirea morală şi materială a creşterii copiilor abandonaţi în cadrul unor familii;

· crearea în cadrul cultelor sau a unor fundaţii a leagănelor de copii maghiare de sine-stătătoare, sprijinite de stat;

· sprijinirea materială şi morală a copiilor maghiari dezavantajaţi;

· U.D.M.R. solicită reforma sistemului de asistenţă socială, şi, prin aceasta, introducerea serviciului rural de asistenţă socială în localităţile izolate, care nu beneficiază de instituţii sociale;

· persoanele dezavantajate capabile de muncă trebuie să beneficieze de locuri de muncă, iar aceste persoane trebuie să aibă obligaţia de a efectua munci utile societăţii;

Doar o parte a sistemului instituţional de protecţie socială trebuie să fie instituţie publică. Trebuie deschisă posibilitatea ajutorului venit din partea unor instituţii autoorganizate. Trebuie oferită totodată şi posibilitatea administrării banilor publici destinaţi protecţiei sociale de către instituţii de drept civil.

Finanţarea protecţiei sociale trebuie asigurată din taxele de asigurări plătite de către cei care nu au nevoie de această protecţie. Fondurile de asigurări sociale trebuie încredinţate unor instituţii care garantează folosirea sumelor colectate în scopul dorit şi în mod eficient.

Sistemul tradiţional de pensii trebuie urgent completat cu crearea unor fonduri de capital care să asigure valoarea reală a sumelor plătite. Aceste fonduri trebuie protejate prin lege de o anumită fluctuaţie a pieţei. Crearea unor astfel de fonduri poate fi realizată numai cu condiţia încrederii; tocmai de aceea considerăm că merită creat un fond al cărui membri sunt maghiarii care au încredere reciprocă în ceilalţi membri.

Protecţia socială

Aproape concomitent cu aşteptata relansare economică, dar cel mult în doi ani, trebuie pus un accent mai mare decât până acum pe soluţionarea problemelor sociale.

Primul instrument al soluţionării problemelor sociale este sprijinirea creării de noi locuri de muncă printr-o politică de impozite adecvată, precum şi prin asigurarea instruirii şi reinstruirii corespunzătoare.

Acordarea ajutorului social (şi nu al ajutorului de şomaj) trebuie legat, prin lege, de executarea unor munci utile societăţii.

Pentru realizarea egalităţii şanselor trebuie acordată prin lege, după bacalaureat, în anul bacalaureatului, posibilitatea de susţinere a unui examen de admitere la o specialitate, fără taxă de examinare.

U.D.M.R. va iniţia adoptarea legii de reglementare a fondului privat de pensii, crearea şi funcţionarea sistemului caselor de pensii private şi a sistemului de asigurări private pentru maghiarii din România.

Sănătăte

Fiecare cetăţean are dreptul la protecţia sanitară personală. Protecţia sanitară are ca scop primordial împiedicarea îmbolnăvirii, şi doar ca scop secundar restaurarea sănătăţii prin intervenţie.

Politica de sănătate a U.D.M.R. se bazează pe faptul că finanţarea riscului de îmbolnăvire trebuie realizată prin sistemul de asigurare, din sursele separate din consumul permanent.. Reţeaua de deservire necesită o restructurare serioasă ce poate fi realizată prin regruparea instrumentelor necesare, prin exploatarea eficientă a acestora şi prin asigurarea accesului maxim la aceste instrumente.

Opţiunile noastre sunt următoarele:

· cerem completarea reţelei de deservire cu instituţii private care pot diminua lipsa cronică de capital a sănătăţii publice;

· în cadrul ofertei de servicii trebuie incluse şi instituţiile de tratament create de culte, şi acestea, în cazul în care funcţionează mai eficient decât cele publice, să beneficieze şi de finanţare din fondurile publice;

· medicii de familie care se stabilesc în mediul asiguraţilor trebuie sprijiniţi prin programe speciale pentru asigurarea unor condiţii de viaţă civilizate şi în procurarea echipamentului necesar;

· sumele destinate protecţiei sanitare a cetăţenilor trebuie considerate drept investiţii pe termen lung, şi trecute ca atare în categoria finanţărilor strategice;

· insistăm pentru adoptarea legii-cadru cu privire la ajutorul social;

· stimularea iniţierii de programe sociale alternative şi a adoptării legii acestor programe;

· promovarea reînfiinţării spitalelor aparţinând cultelor.

Ministerul de resort şi casele de asigurări de sănătate trebuie obligate să creeze şi să întreţină o bază de date referitoare la starea de sănătate a cetăţenilor şi la caracteristicile cantitative şi calitative a deservirii.

Este necesară, la fel, revizuirea sistemului de asigurări de sănătate. Scopul nostru este îmbunătăţirea coordonării activităţii caselor de asigurări judeţene şi aplanarea tensiunilor apărute între casele de asigurări şi prestatorii de servicii.

Protecţia mediului

Exigenţa de a trăi într-un mediu curat a ajuns să fie considerată un drept de bază al omului. Dezvoltarea economică se poate realiza doar cu soluţionarea în paralel a problemelor ecologice. Realizarea unei protecţii eficace a mediului este stimulată şi de faptul că, luând în considerare experienţele de până acum, cerinţele de protecţia mediului incluse în sistemul de cerinţe a integrării în Uniunea Europeană vor fi printre cele mai greu de îndeplinit.

Luând act de cele de mai sus, U.D.M.R. consideră necesară elaborarea unei strategii complexe de protecţie a mediului, care, implementată într-un cadru legal adecvat, ar putea fi considerată drept baza unui viitor Program Naţional pentru Protecţia Mediului. Scopul de bază al programului nostru de protecţia mediului îl constituie luarea în evidenţă a mediului periclitat şi infectat, precum şi lichidarea daunelor ecologice.

Pentru acestea U.D.M.R.:

· consideră prioritară armonizarea completă a normelor, prevederilor, metodelor de măsurare şi de evaluare aplicate în practica de protecţie a mediului din România şi peste hotare;

· declară că sprijină doar acele măsuri de protecţie a mediului, care sunt în concordanţă cu normele şi acordurile internaţionale din domeniu;

· insistă pentru colaborarea dintre ţările din Bazinul Carpatic - zonă care poate fi considerată drept unitate ecologică - pentru menţinerea echilibrului ecologic prin respectarea acordurilor internaţionale deja semnate şi prin elaborarea şi ratificarea unor noi reglementări necesare.

În vederea coordonării activităţilor de protecţia mediului, sprijinim crearea unei Autorităţi Naţionale pentru Protecţia Mediului subordonate Parlamentului. Printre atribuţiile acestei autorităţi trebuie să se regăsească şi următoarele:

· să formuleze propuneri referitoare la elaborarea şi modificarea actelor legislative referitoare la protecţia mediului, să fie consultată cu privire la conţinutul proiectelor de lege din acest domeniu;

· să controleze în mod eficient, prin inspectoratele regionale (judeţene), implementarea prevederilor Programului Naţional pentru Protecţia Mediului şi respectarea prevederilor legale din domeniul protecţiei mediului;

· la intervale prestabilite sau cu ocazia unor evenimente deosebite să prezinte, la cerere, un raport asupra stării mediului.

Programul Naţional pentru Protecţia Mediului trebuie să cuprindă atât principalele principii de bază ale strategiei de protecţie a unor elemente ale mediului, cât şi tratarea unor efecte locale sau regionale ale interacţiunii dintre mai multe elemente ale mediului.

La cele două metode de tratare a elementelor mediului trebuie luată în considerare concepţia ecologică de acum universal adoptată în practica protecţiei mediului. Conform acestei concepţii infectarea oricărui element - subsol, sol, apă, aer, floră şi faună - atrage după sine infectarea tuturor celorlalte elemente aflate în contact cu el, ceea ce va avea în mod natural un efect asupra condiţiilor de trai ale societăţii umane. De aici rezultă că sarcinile programului trebuie astfel stabilite, ca ele să ia în considerare sistemul unitar al mediului, incluzând şi societatea umană.

În vederea protecţiei elementelor de mediu tratate separat, sprijinim implicarea instituţiilor de specialitate în elaborarea strategiilor de ramură; coordonarea acestora trebuie efectuată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Mediului.

Referitor la strategiile de ramuri considerăm justificate şi insistăm asupra includerii următoarelor principii de bază:

a. În cazul subsolului:

o exploatarea raţională a bogăţiilor minerale şi a celor naturale în general;

o recultivarea pagubelor naturale din zonele de minerit (gropi de minerit).

b. În cazul solului:

o elaborarea strategiei de protecţie a pământului cu scopul diminuării proceselor de degradare a solului, strategie care ar urma să abordeze şi problematica apelor de sol, a substanţelor nutritive, a tehnicilor agricole moderne de menajare a solului.

c. În cazul aerului:

o reducerea constantă a nivelului de poluare; această reducere poate fi obţinută prin respectarea riguroasă a prevederilor acordurilor internaţionale;

o adoptarea şi punerea în aplicare a unui program naţional de climă menit să studieze manifestările regionale ale schimbării climei.

d. În cazul apelor de suprafaţă:

o elaborarea şi punerea în aplicare a unui sistem de gestionare a apelor unitar valabil în Bazinul Carpatic, sistem care reduce apariţia sau efectele negative ale situaţiilor extreme: inundaţii, secetă;

o soluţionarea, conform prevederilor UE, a transportului şi curăţirii dejecţiilor şi a apei industriale în localităţile cu o populaţie mai mare de 2000 de persoane;

o o concentrare mai mare a atenţiei asupra apelor curgătoare, asupra protecţiei bazelor ce asigură aprovizionarea cu apă potabilă a populaţiei.

e. În cazul apelor de sub suprafaţă:

o luarea de măsuri pentru menţinerea caracteristicilor de calitate şi de cantitate a rezervelor de apă de sub suprafaţă care aprovizionează cele mai importante baze de apă potabilă;

o realizarea şi funcţionarea unui sistem de protecţie şi monitorizare a apelor de suprafaţă şi de sub suprafaţă.

f. În cazul florei şi faunei:

o elaborarea unor programe care să îşi propună drept scop prezervarea diversităţii biologice, a menţinerii locului natural sau aproape natural de viaţă şi de reproducere a vietăţilor;

o pentru asigurarea mobilităţii fără îngrădiri a faunei, în concordanţă cu primul punct, propunem amenajarea luncilor râurilor astfel încât ele să formeze un sistem interconectat de spaţii ecologice.

În cazul unor probleme de protecţie cauzate de interacţiunea elementelor mediului, recunoaşterea şi tratarea acestora intră în competenţa instituţiilor naţionale de specialitate, dar şi în competenţa inspectoratelor teritoriale pentru protecţia mediului şi a grupurilor autoorganizate de protecţia mediului.

În astfel de cazuri considerăm necesară aplicarea următoarelor principii de bază:

a. În cazul localităţilor:

o elaborarea unor programe complexe de reabilitare a infrastructurii localităţilor rămase în paragină din cauza capacităţii reduse a economiei naţionale;

o reducerea sub nivelele de referinţă admise a infectării aerului, apei, solului şi subsolului localităţilor, prin aplicarea unor tehnologii moderne în activităţile industriale, de transport, de încălzire etc.;

o distrugerea, respectiv reciclarea deşeurilor produse în localităţi, prin aplicarea unor tehnologii moderne.

b. În cazul regiunilor:

o elaborarea şi implementarea unui program menit să ducă la crearea unui cadastru regional care să ajute la protecţia valorilor unice a ţinuturilor locuite de maghiari.

c. Protecţia naturii:

Trebuie să menţionăm separat acest domeniu, care nu trebuie confundat cu protecţia mediului şi referitor la care cele mai importante sarcini pot fi însumate după cum urmează:

o U.D.M.R. sprijină toate iniţiativele, care îşi propun scopuri de protecţie a formaţiunilor geologice, de suprafaţă, din peşteri, de sol, din ape, a florei şi faunei, a regiunilor, a valorilor unice a ţinuturilor etc.

o pentru protecţia diversităţii florei şi faunei considerăm necesară realizarea şi funcţionarea unei reţele de bănci de gene.

Realizarea cu succes a sarcinilor diverse şi pe mai multe planuri ale Programului Naţional pentru Protecţia Mediului necesită îndeplinirea unor importante cerinţe:

· crearea unui sistem activ instituţional în cadrul căruia instituţiile partenere dispun de programe modulare autonome care slujesc şi unele scopuri comune de protecţie a mediului;

· crearea unor grupuri de consultanţă de specialitate ale căror membri să aibă vaste cunoştinţe profesionale, manageriale, juridice, financiare etc.;

· crearea unor infrastructuri adecvate de monitorizare şi informaţionale care să asigure informarea organelor de pregătire şi să ajute la luarea deciziilor cu informaţii de ultimă oră;

· îndeplinirea prevederilor de protecţia mediului, elaborarea unor programe stimulative şi de facilitare, precum şi perceperea de amenzi substanţiale;

· sprijinirea tuturor organizaţiilor non-guvernamentale care-şi asumă cu responsabilitate sarcinile de mai sus;

· predarea în şcoli şi universităţi a elementelor de ecologie şi a altor teme care duc la formarea unei percepţii sănătoase de protecţie a mediului, instruirea populaţiei din punct de vedere al protecţiei mediului şi al naturii.

U.D.M.R. consideră realizarea dezvoltării sociale şi economice publicate în prezentul program numai în concordanţă cu interesele de protecţie a mediului. Protecţia mediului trebuie să devină şi la noi o parte determinantă a vieţii sociale şi economice.

CAPITOLUL II.

DEZVOLTAREA REGIONALĂ

ŞI A ADMINISTRAŢIILOR LOCALE

Dezvoltarea economică a regiunilor constituie o cale sigură în realizarea prosperităţii ţării. O ţară bogată presupune regiuni bogate. U.D.M.R. doreşte să reprezinte interesele regionale ale Transilvaniei.

În scopul conservării comunităţii maghiare, conform normelor europene, trebuie reevaluat permanent rolul regiunilor în dezvoltarea şi modernizarea ţării. Urmărind principiul subsidiarităţii dorim să realizăm dezvoltarea autonomă a regiunilor.

Scopul primordial al dezvoltării regionale este ridicarea nivelului de trai, bazată pe o economie eficientă, atentă la mediul înconjurător, ce scoate în evidenţă valorile noastre umane, conservând totodată moştenirea culturală şi istorică a comunităţii maghiare. În strategiile de dezvoltare regională trebuie să se ţină seama de cerinţele şi condiţiile caracteristice locale, de resursele umane existente. Legile votate în decursul ultimelor patru ani au făcut posibilă înfiinţarea Consiliilor de Dezvoltare Regională, sprijinirea regiunilor defavorizate, lărgirea sistemelor de relaţii limitrofe, apariţia zonelor comerciale libere şi a parcurilor industriale.

În ciclul parlamentar ce urmează vom sprijini consolidarea Consiliului de Dezvoltare Regională Nord-Vest, Vest şi Centru. Elaborărea strategiilor de dezvoltare trebuie să se bazeze pe priorităţile microregiunilor, numai astfel fiind posibilă ascensiunea zonelor de importanţă majoră pentru comunitatea maghiară. (Secuimea, regiune ce face parte din Consiliul de Dezvoltare Regională Centrală, trebuie să beneficieze de o atenţie deosebită). Mobilizăm şi coordonăm mijloacele politice, organizatorice şi profesionale disponibile petru a asigura lărgirea cadrului legislativ necesar dezvoltării regionale, pentru a favoriza cooperarea regiunilor la nivel european. Ne-am propus atragerea a cât mai multor resurse bugetare, europene sau de altă origine.

. Marea majoritate a comunităţii maghiare domiciliază în zonă rurală, aproximativ 60% din alegătorii Uniunii trăiesc din agricultură. În scopul avansării economiei agrare, a dezvoltării teritoriale, în conformitate cu normele de aderare europeană, considerăm necesară reducerea rolului statului în economie, desfiinţarea monopolurilor şi, nu în ultimul rând, întărirea sferei private cu sprijinul capitalului intern şi extern.

În urma alegerilor locale Uniunea Democrată Maghiară din România a devenit cea mai însemnată putere politică în Ardeal. Reprezentanţii comunităţii noastre sunt prezenţi în consiliile locale şi judeţene contribuind la autoorganizarea comunităţii maghiare pentru constituirea unei politici regionale ascendente. În Consiliile de Dezvoltare Regională, cele mai mare puteri executive regionale, sunt prezenţi şi funcţionarii administraţiilor publice locale, reprezentând interesele propriilor zone în conducerea celor opt regiuni organizate. (Priorităţile dezvoltării regionale judeţene apar ca anexă.)

Principiile de bază ale strategiei de dezvoltare regională

· reducerea diferenţelor de dezvoltare dintre regiuni;

· prevenirea apariţiei noilor inegalităţi;

· coordonarea politicii sectoriale a ministerelor cu politica de dezvoltare a regiunilor;

· favorizarea relaţiilor europene ale regiunilor;

· crearea cadrului instituţional şi găsirea resurselor materiale necesare în aplicarea strategiei;

· realizarea egalităţii de şanse în domeniul educaţiei şi al angajărilor;

· dezvoltare bazată pe tradiţiile culturale şi umane specifice Ardealului;

Economia, agricultura şi dezvoltarea regională şi locală constituie bazele strategiei de dezvoltare regională a Uniunii.

Prosperitatea şi stabilitatea economică poate fi atinsă printr-o schimbare structurală a sectorului. Realizările ultimilor ani dovedesc faptul că producţia nu atinge nivelul posibilităţilor reale, cu toate că aptitudinile ţării ar face posibilă producerea unor mărfuri de calitate, la un preţ de concurenţă.

Uniunea noastră este conştientă de faptul că activitatea agrară nu este îndeajuns pentru a pune bazele dezvoltării rurale. Dezvoltarea dinamică a industriei alimentare va completa activitatea agrară, asigurând sursele de existenţă. Ca urmare trebuie coordonate sumele alocate agriculturii şi sursele financiare alternative destinate dezvoltării regionale şi locale. Trebuie acordată o atenţie majoră dezvoltării spaţiilor rurale, deoarece nivelul de trai a celor ce trăiesc în aceste zone în multe cazuri este foarte scăzut, iar şansele găsirii unui loc de muncă sau a continuării studiilor sunt minime.

Scopurile strategiei de dezvoltare regională

· realizarea unei dezvoltări bazate pe proprietatea privată şi pe economia de piaţă, atragerea capitalului necesar acesteia;

· creşterea competitivităţii resurselor umane, încurajarea spiritului întreprinzător, sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, crearea parcurilor industriale, reducerea obstacolelor administrative;

· crearea infrastructurii locale, necesară tehnologiei informatice, finanţarea şi dezvoltarea întreprinderilor bazate pe informatică şi Internet;

· sprijinirea accentuată a turismului, crearea asociaţiilor profesionale, coordonarea ofertelor şi a calendarului programatic;

· dezvoltarea infrastructurii (autostradă, drumuri, aeroporturi, sistemele de apă, de gaze, de canalizare, telecomunicaţii, informatizare), finanţarea acestora din surse bugetare şi alternative, având în vedere caracteristicile regiunilor;

· racordarea la autostradă a localităţilor cu populaţie maghiară;

· creşterea rolului administraţiilor publice locale, întărirea funcţiilor instituţionale, financiare şi executive ale acestora;

· creşterea capacităţii de absorbire a proiectelor de finanţare;

· creşterea competenţelor decizionale;

· ridicarea nivelului de trai, asigurarea serviciilor comunale la nivel european

· conservarea, promovarea tradiţiilor culturale şi istorice ale comunităţii maghiare;

· marketing regional;

· evaluarea analizei SWOT la nivel de microregiuni şi includerea acestora în Planul de Dezvoltare Regională;

· reducerea poluării mediului, reabilitarea zonelor grav afectate, protejarea rezervelor de apă potabilă, a aerului şi a solului;

· elaborarea proiectelor de dezvoltare regională, procurarea fondurilor necesare şi realizarea eficienţei şi transparenţei acesteia;

· deschiderea unor noi puncte de trecerea frontierei şi modernizarea celor existente;

· crearea noilor zone libere de vamă;

· dezvoltarea infrastructurii satelor, înlesnirea comunicării între zonele rurale şi urbane;

· crearea unor locuri de muncă stabile în zonele defavorizate;

· restaurarea şi conservarea monumentelor de artă;

· crearea sistemelor de apărare împotriva dezastrelor naturale;

· racordarea satelor la sistemele telefonice digitale;

· racordarea până în 2004 a tuturor şcolilor şi consiliilor locale la reţeaua de Internet;

· îmbunătăţirea serviciilor sanitare;

· accelerarea aplicării legii de retrocedare a terenurilor;

· oprirea defrişării pădurilor, anularea autorizaţiilor de exploatare;

· înfiinţarea asociaţiilor de credit agrar, a băncilor rurale şi profesionale prin modificare legislativă;

· înfiinţarea gospodăriilor familiale, creşterea viabilităţii acestora;

· iniţierea sistemelor de sprijin financiar pentru întreprinderile mici şi mijlocii;

· crearea unor noi locuri de muncă prin sprijinirea întreprinderilor deja existente;

· crearea condiţiilor de funcţionare a turismului rural;

· îndemnarea cooperării capabile să organizeze prelucrarea locală a materiilor prime şi comercializarea acestora;

· dezvoltarea sectorul de servicii, turistic şi agricol;

U.D.M.R. este convinsă că poate contribui, prin strategia sa de dezvoltare regională la prosperarea comunităţii noastre, la creşterea nivelului de trai, la formarea unei imagini pozitive de viitor

CAPITOLUL III.

IDENTITATEA NAŢIONALĂ - DREPTURILE MINORITĂŢILOR

Identitatea noastră naţională poate fi păstrată numai prin respectarea deplină şi necondiţionată a drepturilor omului, a drepturilor minorităţilor, prin crearea unei reţele instituţionale proprii, precum şi printr-un sistem relaţional complex şi neîngrădit cu naţiunea maghiară.

În acest sens este necesară adoptarea unor norme de drept clare, explicite, care pot fi respectate şi aplicate, respectiv luarea unor măsuri administrative bine definite şi aplicabile la nivel central şi local. Numai astfel putem prezenta o imagine al viitorului, constituită nu din structuri teoretice, abstracte, ci din elementele practice ale condiţiilor de viaţă schimbate.

Componentele acestei imagini viabile de viitor sunt:

· crearea unor condiţii propice pentru rămânerea pe pământul natal;

· îmbunătăţirea nivelului de trai individual şi comunitar;

· asigurarea păstrării identităţii naţionale;

Scopul nostru este crearea acelor condiţii de viaţă care sprijină perpetuarea noastră pe pământul natal.

Susţinem prin mijloace politice aplicarea legilor care asigură păstrarea identităţii naţionale individuale şi comunitare.

Condiţii de îmbunătăţire a nivelului de trai

· respectarea demnităţii individuale şi a drepturilor omului;

· asigurarea drepturilor colective ale minorităţilor şi ale comunităţilor etnice în concordanţă cu normele europene şi doleanţele specifice fiecărei comunităţi în parte;

· protejarea identităţii naţionale şi a diversităţii în cadrul normelor de drept şi respectarea acestora în aplicarea legilor;

· folosirea limbii materne în administraţia locală, în justiţie şi în viaţa publică în general, precum şi în învăţământ la toate nivelele şi sprijinirea culturii în limba maternă;

· asigurarea prin lege a autonomiei organizaţionale şi funcţionale a bisericilor maghiare istorice şi a egalităţii acestora cu celelalte biserici, precum şi retrocedarea generală a tuturor bunurilor şi proprietăţilor bisericeşti şi respectarea deplină a acestora;

· crearea unui sistem instituţional comunitar care să asigure dreptul la decizie şi acţiune autonomă;

· crearea condiţiilor legale necesare integrării minorităţilor în viaţa socială;

· crearea de noi locuri de muncă şi posibilităţi de reorientare şi perfecţionare profesională;

· salarii adaptate realizărilor şi pensii rezonabile.

Realizarea acestora se desfăşoară pe trei nivele:

· legislativ - prin adoptarea unor norme legislative în acest sens;

· administrativ - prin norme executive aplicabile, validabile, şi prin măsuri adecvate;

· executiv - prin aplicarea exactă, profesională şi corectă a normelor de drept.

Pentru realizarea acestor scopuri este necesară o acţiune coerentă, sincronizată, reciproc condiţionată şi complementară la cele trei nivele.

Aplicarea trebuie realizată cursiv şi nicidecum brusc.

ÎNVĂŢĂMÂNT

Prin participarea U.D.M.R. la guvernare s-au deschis noi posibilităţi, atât pe plan legislativ, cât şi pe plan executiv pentru dezvoltarea reţelei de învăţământ.

S-a schimbat cadrul legislativ: legea permite dreptul la educaţie în limba maternă la toate nivelele, formele şi tipurile educaţionale, inclusiv cel profesional.

La fiecare nivel s-a format structura aferentă învăţământului în limba maghiară (conducătorii instituţiilor, inspectori şcolari, secretariatul de stat pentru învăţământul minoritar, direcţie generală în cadrul ministerului de specialitate), care este garanţia indispensabilă a aplicării pe plan local a măsurilor legislative, guvernamentale şi ministeriale favorabile nouă.

S-a reuşit înfiinţarea unor noi instituţii de învăţământ, asigurarea unor locaţii proprii şcolilor aflate în spaţii comune şi lărgirea reţelei şcolare. În mai multe judeţe s-a reuşit relansarea claselor profesionale şi lărgirea actualei reţele şcolare cu clase postliceale cu predare în limba maghiară.

Asemenea învăţământului preuniversitar s-a extins şi oferta universităţilor cu predare în limba maternă. Au fost înfiinţate secţii cu predare în limba maternă la facultăţile de drept şi ştiinţe economice din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai". La deschiderea acestui an universitar numărul studenţilor noi înscrişi la secţiile cu predare în limba maghiară a crescut de trei ori faţă de anii precedenţi. Tinerii noştri pot învăţa în limba maternă la colegiile din ţară afiliate universităţii din Cluj la Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Târgu Secuiesc, Satu Mare, Aiud.

În procesul de reformă a învăţământului a început reorganizarea managementului şi a structurilor şcolare; se predă conform noii programe şi a noului plan de învăţământ. Schimbarea reglementărilor de conţinut a făcut posibilă introducerea treptată a manualelor alternative.

A demarat procesul de descentralizare a sistemului educaţional. Acesta a atras după sine reformularea rolului şi atribuţiilor statului în procesul de învăţământ, lărgirea autonomiei instituţionale.

În procesul de formare a societăţii capitaliste de tip occidental din perioada precedentă a crescut rolul şi responsabilitatea organizaţiilor civile, a comunităţilor şi administraţiilor locale în asigurarea funcţionării instituţiilor şcolare respectiv a asigurării resurselor umane pentru dezvoltare locală şi regională.

O condiţie esenţială pentru păstrarea identităţii naţionale a maghiarilor din România este dezvoltarea şi modernizarea sistemului educaţional.

În acest sens politica educaţională a U.D.M.R. urmăreşte două scopuri:

· Pe de o parte în plan politic românesc doreşte să-şi menţină şi în viitor intenţia de autonomizare a formelor şi nivelelelor de învăţământ, conform modelului de administraţie publică locală extins pe toate planurile, sprijinind totodată lărgirea sistemului educaţional în limba maternă în cadrul unui sistem naţional structurat în spiritul integrării europene. Acest scop este justificat de faptul că prin cunoştinţele acumulate în anii de studiu tinerii noştri să se poată integra în sistemul de exigenţe al societăţii şi pieţei forţei de muncă din România şi să se afirme prin şanse egale pe pământul lor natal.

· Pe de altă parte îşi propune să ofere un răspuns adecvat aşteptărilor organizatorice, profesionale şi de conţinut bine definite ale construcţiei interne, realizând, totodată, şi interesele societăţii locale (autoritate locală, comunităţi de părinţi, administraţii bisericeşti). Doreşte să asigure sprijin şi susţinere politică părinţilor, organizaţiilor civile şi profesionale care reprezintă interesele elevilor, şcolilor şi pedagogilor.

Învăţământul superior

Un scop primordial continuu al U.D.M.R este înfiinţarea universităţii maghiare de stat. În acest sens grupul nostru parlamentar face toate demersurile cerute de lege. Până la înfiinţarea acestei instituţii de învăţământ superior sprijinim lărgirea formelor de învăţământ în limba maghiară din cadrul universităţilor de stat. Scopul nostru este ca, în ideea de a forma noi profesionişti în domeniile importante ale acestui sfârşit de mileniu, să asigurăm posibilităţile de învăţare în limba maternă, punând accent pe pregătirea în domeniul tehnic şi agricol. Acordăm o atenţie deosebită relansării învăţământului muzical universitar în limba maghiară.

Totodată considerăm importantă extinderea ofertei de pregătire profesională superioară, înclusiv sprijinirea universităţii particulare maghiare.

Punerea în aplicare a principiului regionalităţii presupune şi înfiinţarea unor colegii şi facultăţi în oraşele în care până acum nu existau instituţii cu caracter asemănător. În aceste localităţi, cu sprijinul autorităţilor locale, al organizaţiilor civile, al asociaţiilor şi fundaţiilor, U.D.M.R. trebuie să asigure imobilele necesare activităţii educaţionale, precum şi susţinerea administrativă pe care autoritatea centrală nu doreşte să şi-o asume.

Pentru realizareaca menirii învăţământul superior în limba maghiară de a crea cât mai mulţi specialişti în diferite domenii, trebuie să acordăm o atenţie deosebită reevaluării formelor de învăţământ postuniversitare, creării condiţiilor materiale şi cadrului organizatoric necesare acestora. Trebuie să sprijinim programele care ajută la reintegrarea tinerilor specializaţi în străinătate şi fructificarea în ţară a cunoştinţelor dobândite de ei.

Învăţământul public

U.D.M.R. face eforturi pentru înfiinţarea unor şcoli viabile şi care să asigure o pregătire profesională performantă.

U.D.M.R. consideră ca sarcină permanentă dezvoltarea în continuare a actualei reţele de învăţământ în limba maghiară şi lărgirea acesteia conform cerinţelor reale.

Trebuie să acordăm o atenţie deosebită învăţământului în diasporă. Trebuie să asigurăm învăţământul în limba maternă în diasporă precum şi funcţionarea şcolilor, claselor cu număr redus de elevi. În lărgirea învăţământului în diasporă are o deosebită importanţă îmbunătăţirea condiţiilor de deplasare, înfiinţarea şi asigurarea funcţionării colegiilor din diasporă, realizabile prin utilizarea eficientă a sprijinului oferit de fundaţii şi prin coordonarea programelor pentru diasporă ale organizaţiilor civile şi ale bisericilor.

În regiunile locuite de ceangăi trebuie să asigurăm prin lege toate formele de învăţământ în limba maternă.

Considerăm necesară lărgirea ofertei de învăţământ profesional în limba maternă. Sprijinim înfiinţarea unor clase în şcoli şi licee profesionale, dotate cu infrastructură modernă, ţinând cont de cererea de forţă de muncă, şi sprijinim, totodată, derularea unor cursuri de scurtă durată, organizate în colaborare şi cu implicarea agenţilor economici.

În vederea integrarării sociale a copiilor handicapaţi trebuie să extindem posibilităţile de educare a acestora. Pentru aceşti copii cu nevoi speciale scopul nostru este înfiinţarea unui sistem instituţional de pedagogie specială în limba maghiară, având însă în vedere faptul că educaţia handicapaţilor este mult mai costisitoare decât cea din şcolile normale. Totodată la înfiinţarea şi funcţionarea acestor instituţii trebuie ţinut cont şi de necesitatea serviciilor pedagogice speciale: spre exemplu activitate de reabilitare, consiliere educaţională şi orientare profesională.

În procesul de lărgire a autonomiei instituţionale o importanţă deosebită are creşterea numărului de şcoli reprezentative.

În acest sens sunt necesare:

· înfiinţarea unor noi grupuri de cercetare educaţională în limba maghiară şi a unor ateliere ştiinţifice şi spirituale, respectiv asigurarea funcţionării celor existente la ora actuală;

· reformularea programei de bază care reglementează învăţământul public cu scopul diminuării suprasolicitării elevilor;

· introducerea în cadrul programei şcolare a materiilor de dezvoltare a cunoştinţelor de limbă maghiară şi a celor care contribuie la formarea identităţii naţionale

· este necesară eleborarea manualelor proprii, în vederea editării acestora se cere înfiinţată - în condiţiile unei economii de piaţă - o editură didactică proprie;

· soluţionarea perfecţionării pe plan profesional a pedagogilor;

· acreditarea formelor de aprofundare a studiilor care sprijinite de organizaţiile civile;

· sprijinirea materială a pedagogilor în funcţie de performanţele fiecăruia;

· remedierea situaţiei dezavantajoase în care se află profesorii şi educatorii maghiari datorită depăşirii normei didactice;

· asigurarea condiţiilor tehnice pentru adoptarea cunoştinţelor de informatică ;

· derularea programelor ce sprijină actualizarea şi modernizarea bibliotecilor şcolare.

Considerăm deosebit de importantă modernizarea învăţământului în limba maghiară, împlinirea reformei în învăţământ. În procesul de descentralizare în întreţinerea şcolilor şi alegerea profilurilor acestora un rol important revine administraţiilor locale. Reprezentanţii aleşi ai autorităţilor locale pot contribui într-un mod decisiv la atragerea personalului specializat prin asigurarea unor condiţii atractive (locuinţă, prime, reduceri de taxe şi impozite locale).

U.D.M.R. consideră ca o sarcină proprie sprijinirea învăţământului confesional atât în plan legislativ, cât şi în cel executiv. În Transilvania acest lucru este deosebit de important, deoarece atelierele spirituale în care cultura noastră a produs valori universale au fost chiar şcolile noastre confesionale.

În procesul educaţional desfăşurat în instituţiile de învăţământ joacă un rol deosebit formarea identităţii naţionale a tinerilor maghiari care trăiesc ca minoritate etnică în România, precum şi conştientizarea faptului că valorile noastre culturale sunt parte integrantă a culturii maghiare universale, iar păstrarea şi îmbogăţirea acestora este obligaţia noastră fundamentală.

CULTURĂ

Una dintre structurile de bază ale existenţei şi păstrării identităţii noastre naţionale o reprezintă cultura. Cunoaşterea, păstrarea şi transmiterea moştenirii culturale, precum şi crearea de noi valori, sprijinirea eficientă a muncii creatoare sunt părţi integrante ale vieţii individuale şi colective. Garanţia dezvoltării vieţii noastre culturale este autonomia culturală.

Normele autonomiei culturale se bazează pe principiile de autoadministrare propuse şi de documentul final de la Copenhaga. Acesta revendică o parte considerabilă din bugetul de stat, respectiv din bugetele locale pentru sprijinirea mişcărilor şi activităţilor culturale ale comunităţilor naţionale.

Scopurile principale ale politicii culturale ale U.D.M.R. în perioada imediat următoare:

· păstrarea moştenirii culturale naţionale, dezvoltarea şi sprijinirea capacităţii creatoare de valori culturale şi întregirea relaţiilor de parteneriat interetnic;

· garanţia pe termen lung a autonomiei noastre culturale nu poate fi alta decât elaborarea şi adoptarea Statutului Cultural al Minorităţilor, ceea ce este condiţionată de crearea condiţiilor politice, materiale şi administrative adecvate;

· garantarea statutului de utilitate publică pentru fundaţiile şi asociaţiile care desfăşoară o activitate de fond importantă şi sunt înregistrate la nivel naţional;

· înfiinţarea şi asigurarea activităţii unui muzeu maghiar de stat ;

· stimularea şi păstrarea legăturilor cu viaţa culturală maghiară universală;

· elaborarea noii legi a arhivelor, potrivit căreia atribuţiile trustului arhivelor specializate - acesta fiind o corporaţie autonomă, şi nu un institut subordonat Ministerului de Interne - se limitează la coordonarea şi orientarea profesională, respectiv la activitate de evidenţă;

· descentralizarea sistemului de arhive şi înfiinţarea filialelor judeţene şi locale;

· reforma sistemului teatral bazată pe participarea la programele a patru surse de finanţare: centrale de stat, judeţene, locale şi fundaţii de utilitate publică - astfel încât să fie posibilă şi crearea unui sistem de sprijinire a teatrelor maghiare dramatice şi de păpuşi;

· modificarea legii sponsorizării, astfel încât sumele destinate activităţii culturale să fie deductibile din impozit, şi nu din baza de impozitare, iar anumitor domenii să li se acorde reduceri mai substanţiale;

· din încasările agenţiei naţionale a jocurilor de noroc să fie alocat un anumit procent culturii;

· elaborarea legii privind dreptul la informaţii;

· împiedicarea tendinţelor de excludere a minorităţilor în regiunile mixte (asigurarea angajării membrilor minorităţilor etnice în instituţiile culturale de stat şi regionale în funcţie de procentul locuitorilor minoritari);

· sprijinirea în mod deosebit a comunităţilor periclitate de procesul de asimilare;

· sprijinirea şi impulsionarea iniţiativelor culturale ale maghiarilor aflaţi în diasporă: distribuţia de presă şi carte, precum şi susţinerea activităţii asociaţiilor culturale şi a grupurilor de artişti amatori;

· sprijinirea Societăţii Maghiare de Cultură din Transilvania - coordonator şi apărător al intereselor noastre culturale;

· folosirea liberă a simbolurilor naţionale proprii, alături de cele ale statului român, cu ocazia sărbătorilor şi întrunirilor noastre;

· sprijinirea sporită a instituţiilor artistice profesioniste şi mediatizarea prin mijloace moderne (CD, video, Internet) a creaţiilor artistice;

· înfiinţarea unui fond financiar în vederea colectării, păstrării, conservării şi popularizării prin mijloace moderne a valorilor noastre materiale şi spirituale specifice.

U.D.M.R. respinge orice acţiune de cenzurare ideologică sau politică. Sprijină prin toate mijloacele acţiunile îndreptate împotriva reducerii la tăcere a opiniei publice democratice.

Pentru realizarea acestor deziderate este deosebit de important ca comunitatea naţională maghiară să beneficieze în mod echitabil de distribuirea banilor publici, să participe la colegii profesionale şi să reintre, în conformitate cu prevederile legale, în posesia averilor confiscate.

POLITICA CONFESIONALĂ

Bisericile noastre istorice, pe lângă rolul lor specific, sunt veridecele instituţii de organizare socială şi de cultivare a limbii materne a maghiarilor din Transilvania, cu tradiţii seculare. Cu biserici U.D.M.R. a dezvoltat legături permanente şi doreşte menţinerea acestora. Considerăm importantă colaborarea permanentă în elaborarea strategiilor comune, a proiectelor legislative şi a programelor de organizare socială.

Principiile de bază ale politicii confesionale

U.D.M.R. este deschis spre toate confesiunile şi bisericile şi respectă libertatea de conştiinţă a membrilor săi. U.D.M.R. acordă o importanţă deosebită bisericilor minoritare, deoarece acestea, dincolo de rolul lor specific, sunt nişte instituţii sociale autentice ale unei minorităţi culturale sau naţionale cu tradiţii seculare.

Totodată militează pentru respectarea autonomiei şi libertăţii confesionale şi de conştiinţă.

U.D.M.R. sprijină în continuare retrocedarea bunurilor mobile şi imobile naţionalizate, reconstituirea instituţiilor bisericeşti, asigurarea funcţionării acestora şi sprijinirea de către stat a ordinelor călugăreşti reînfiinţate.

U.D.M.R. consideră de o importanţă majoră următoarele măsuri legislative menite să sprijine bisericile:

· iniţierea cât mai curând în Parlament a noului proiect de lege confesional; garantarea egalităţii dintre culte;

· subvenţionarea proporţională şi echitabilă a cultelor recunoscute pe baza principiului discriminării pozitive;

· scutirea de impozit a activităţilor economice care asigură funcţionarea bisericilor;

· asigurarea în funcţie de cult a asistenţei psihologice în spitale, penitenciare şi unităţi militare;

· declararea ca zi nelucrătoare a sărbătorilor religioase recunoscute;

· sprijinirea de către stat a lucrărilor de restaurare şi conservare a monumentelor cu caracter religios, în funcţie de valoarea lor istorică şi arhitecturală;

· retrocedarea imediată proprietarilor de drept a tuturor bunurilor bisericeşti mobile şi imobiliare confiscate în perioada dictaturii comuniste (pământuri agricole, clădiri, păduri, biblioteci, arhive, obiecte de cult, etc.);

· asigurarea condiţiilor de funcţionare a instituţiilor bisericeşti, a şcolilor, spitalelor, azilelor de bătrâni, a altor instituţii sociale, a bibliotecilor desfiinţate şi a ordinelor religioase;

· autorizarea construcţiilor bisericeşti numai de către administraţia locală.

Uniunea sprijină prin mijloace proprii:

· necesitatea înfiinţării unor noi instituţii bisericeşti (asistenţă socială, educaţională, culturală, economică) şi îşi asumă rolul acestora în procesul de educaţie culturală;

· revendicările ceangăilor maghiari din Moldova: înfiinţarea în cadrul episcopiei din Iaşi a serviciului pastoral şi a educaţiei religioase în limba lormaternă;

· U.D.M.R. sprijină organizarea de şcoli confesionale la toate nivelele şi dotarea de către stat a acestora;

U.D.M.R. îşi propune o strânsă cooperare cu bisericile istorice maghiare din Transilvania în vederea pregătirii proiectelor de lege şi a ordonanţelor guvernamentale. Informează în permanenţă bisericile cu privire la noile prevederi legale referitoare la acestea şi despre metodologia de aplicare a acestora. U.D.M.R., totodată, solicită ca Parlamentul să discute până la un termen limită proiectul de lege al confesiilor sprijinit de toate cele 16 culte recunoscute legal.

STRATEGIA DE PRESĂ

Cele mai importante domenii pentru folosirea neîngrădite a limbii materne sunt: viaţa publică, învăţâmântul, cultura şi presa. În prag de mileniu ne aflăm în faţa unei dezvoltări nemaipomenite a presei. Presei scrise i se alătură azi emisiunile de radio şi televiziune transmise prin satelit, precum şi Internet.

U.D.M.R. consideră ca scop primordial, pe lângă învăţământ şi cultură, soluţionarea problemei presei scrise şi electronice în limba maghiară.

Uniunea noastră, recunoscând importanţa existenţei presei scrise şi electronice în limba maghiară, îşi asumă următoarele principii şi scopuri practice:

· Este un drept fundamental al maghiarilor din România să dispună de presă scrisă şi electronică în raport cu numărul şi capacitatea lor de creator culturali;

· Uniunea respinge orice încercare de restricţionare a libertăţii de exprimare în presa minoritară:

· Uniunea militează pentru ca presa scrisă şi electronică maghiară să beneficieze de sprijin financiar în funcţie de numărul maghiarilor, asigură ca aceste surse să ajungă la presa maghiară din ţară, acordând o atenţie deosebită revistelor culturale şi de specialitate;

· Uniunea participă la racordarea localităţilor din diasporă la informaţie, sprijină răspândirea cărţilor şi a presei în mijlocul comunităţilor maghiare izolate;

· U.D.M.R. contribuie la formarea şi perfecţionarea specialiştilor presei scrise şi electronice;

· Folosind toate mijloacele politice disponibile, Uniunea luptă pentru extinderea timpului de emisie în limba maghiară a posturilor naţionale de radio şi televiziune şi sprijină preluarea de către presa privată a unor atribuţii ale posturilor naţionale;

· Pentru elaborarea unor strategii viabile U.D.M.R. realizează sondaje de opinie privind pretenţiile societăţii maghiare vis-a-vis de presă;

· Conform principiului liberei circulaţii a informaţiei, Uniunea consideră deosebit de important ca presa din Ungaria şi cea internaţională să ajungă nelimitat la comunitatea maghiară din România şi, totodată, acordă o importanţă deosebită transformării, prin dezvoltare, a sistemului mass media transmis prin satelit în instituţii regionale, în cadrul cărora ar beneficia de timp de antenă şi redacţiile de radio şi televiziune maghiare din România;

· Uniunea doreşte să contribuie la realizarea unui sistem naţional public de radio şi televiziune în limba maghiară, bazată pe studiourile teritorale, care ar include înfiinţarea unui studio de radio şi televiziune în Secuime;

· U.D.M.R. iniţiază înfiinţarea unui post de radio FM pentru comunitatea ceangăilor din România.

Mijloace politice

Politica se referă le realitate şi la crearea de situaţii. Rezultate pe plan politic se obţin numai prin asumarea obligaţiilor, prin consecvenţă, prin alegerea raţională a mijloacelor şi modalităţilor, precum şi prin exploatarea tuturor posibilităţilor. Un astfel de mijloc raţional se dovedeşte a fi şi participarea la guvernare şi asumarea responsabilităţii.

Acţiunea politică, îndeosebi pentru politicianul minoritar, nu este un scop în sine, ci asumarea responsabilităţii unei comunităţi. În centrul acţiunilor sale nu se află politicianul sau organizaţia, ci comunitatea de a cărui încredere se bucură şi a cărei reprezentare şi-a asumat-o. Participarea la guvernare, precum şi organizaţia şi politicianul sunt doar mijloace de realizare a scopurilor politice, comunitare şi naţionale. Realizarea acestui program va fi posibilă mai ales prin exploatarea, utilizarea eficientă a mijloacelor politice.

PRIORITĂŢILE ORGANIZAŢIILOR TERITORIALE U.D.M.R.

- Anexa programului electoral -

Materialul detaliat poate fi solicitat de la

Departamentul pentru Administraţii publice locale al

Prezidiului Executiv U.D.M.R. şi de la Organizaţiile Teritoriale ale Uniunii

1. Judeţul Alba:

· construirea unui sistem de prevenire a pericolului de inundaţii pe râul Mureş;

· desfiinţarea centrului de depunere a materialelor reziduale provenite de la combinatul chimic de la Ocna Mureş şi dotarea combinatului de la Zlatna cu filtre antipoluare;

· construirea unor locuri moderne de depunere a deşeurilor;

· repunerea în drepturi a Colegiului Bethlen Gábor asupra proprietăţii locuinţelor profesorilor de la Aiud;

· sprijinirea consiliilor locale în domeniul dezvoltării infrastructurii;

· facilitarea lucrărilor de renovare la castelul de la Aiud.

2. Judeţul Arad:

· asigurarea funcţionării autonome a liceului Csíky Gergely din Arad prin mutarea liceului Henri Coandă, care momentan îşi desfăşoară activitatea în aceeaşi clădire;

· măsuri de prevenire a inundaţiilor pe râurile Crişul Alb şi Crişul Negru;

· includerea judeţului Arad în construirea autostrăzii Vest-Est;

· construirea şoselei asfaltate pe porţiunea terminală de 8 km Pecica - Peregu Mare;

· începerea, respectiv continuarea introducerii gazului metan în împrejurimile localităţilor Arad, Chişineu-Criş, Curtici şi Pecica;

· construirea, respectiv dezvoltarea reţelei de apă potabilă în zona Zerind, Adea, Ţipar, Iratoşu, Dorobanţi, Mailat - Mănăştur, Peregu Mic şi Pecica;

· înfiinţarea unei treceri de frontieră rutieră la Curtici;

· dezvoltarea zonei liber vamale de la Curtici;

· extinderea terminalului de transport marfă al aeroportului de la Arad;

· amplasarea statuii Libertăţii de la Arad într-un loc de cinste;

· recondiţionarea şi modernizarea clădirii internatului liceului maghiar de la Arad;

· construirea unui loc de incinerare a deşeurilor;

· sprijinirea consiliilor locale în cazul comunităţilor care solicită desprinderea din structura administraţiei publice actuale (Dorobanţi, Variaşu Mare, Sânpaul, Zimandcuz, Satu Nou, Vânători, Adea, Ţipari, Mailat).

3. Judeţul Bihor:

· lărgirea drumului naţional Oradea - Cluj-Napoca - Târgu Mureş - Braşov, respectiv a drumului naţional Baia Mare - Satu Mare - Oradea - Arad - Timişoara (banda 2x1,5);

· construirea unei centuri de evitare a oraşului Oradea;

· transformarea aeroportului Oradea în aeroport internaţional;

· electrificarea căii ferate Oradea - Cluj-Napoca;

· deschiderea punctelor de trecere a frontierei de la Valea lui Mihai şi Săcueni, dezvoltarea infrastructurii aferente;

· crearea unei zone liber vamale, înfiinţarea unui parc industrial şi a unui centru logistic între Oradea şi graniţa cu Ungaria;

· introducerea gazului metan în împrejurimile localităţilor Oradea, Salonta şi Biharia;

· construirea, respectiv dezvoltarea unor reţelele de apă potabilă şi canalizare;

· demararea programului de dotare a apartamentelor cu contoare de apă;

· înfiinţarea unor ferme-model în partea de nord a judeţului;

· înfiinţarea unui centru de perfecţionare a fermierilor la Salonta.

4. Judeţul Bistriţa-Năsăud:

· includerea judeţului Bistriţa-Năsăud în construirea autostrăzii Vest-Est;

Porţiunile de drum de jos deservesc localităţi populate de maghiari, fiind necesară reabilitarea, respectiv construirea acestora:

· Braniştea - Cireşoaia; Ocniţa - Milaş; Nuşeni -Corvineşti; Matei - Zoreni; Strugureni - Matei; Chiochiş - Jimbor; Herina - Sângeorzu Nou; Şieu Odorhei - Bretea; Miceştii De Câmpie - Fântâniţa; Fântâniţa - Orosfaia.

Se necesită rezolvarea aprovizionării cu apă potabilă şi a canalizării în următoarele localităţi populate de maghiari:

· Braniştea - Cireşoaia - Coldău; Chiochiş - Bozieş - Jimbor - Strugureni; Tonciu - Ţigău - Matei - Fântânele - Jeica - Fântâniţa - Orosfaia - Comlod - Nimigea - Nuşeni - Malin - Viţa - Reteag - Petru Rareş - Ciceu Mihăieşti - Şieu - Şieu Odorhei - Bretea - Şintereag - Şieu-Sfântu - Teaca - Uriu - Ilişua - Cristeştii Ciceului - Urmeniş.

· se necesită introducerea gazului metan şi construirea unor reţele de telecomunicaţii în localităţile populate de maghiari, respectiv amenajarea unei zone ecologice pentru depunerea deşeurilor la Bistriţa şi Beclean;

· bisericile aflate în localităţile menţionate necesită renovări generale: Şieu Odorhei, Orosfaia, Comlod, Tonciu, Năsăud, Ilişua, Fiscut, Cristeştii Ciceului;

· clădirile-conacele cu caracter de monument istoric aflate în localităţile menţionate mai jos necesită recondiţionare, renovare: Posmuş, Chiochiş, Comlod, Şieu Odorhei, Beclean, Sărata, Arcalia;

· redobândirea titlului de proprietate asupra ansamblului de clădiri BOMBARDIR; în caz de nereuşită, sprijinirea construirii CASEI MAGHIARE;

· finalizarea construcţiei CASEI RECUNOŞTINŢEI de la Bistriţa;

· iniţierea şi organizarea claselor de şcoli profesionale la Bistriţa şi Beclean;

· soluţionarea problemei predării în limba maternă în clasele V-VIII la Fântâniţa, Fântânele, Ţigău etc.; susţinerea Colegiului Naţional Andrei Mureşanu, în cadrul căruia funcţionează secţie în limba maghiară, dotarea cu calculatoare a acestei instituţii;

· monumente istorice care necesită recondiţionare: împrejurimile Ţigăului - Viţa - Beclean - Radna;

· asigurarea unui spaţiu de emisie şi sprijin financiar în vederea realizării emisiunilor la posturile locale de radio şi televiziune din Bistriţa;

· asigurarea difuzării la Vatra Dornei a emisiunii postului DUNA-TV;

· zona Ţigău: dezvoltarea infrastructurii pentru organizarea Taberei de Tineret din Bazinul Carpatic;

· cumpărarea, respectiv renovarea conacului Wesselényi de la Chiochiş;

· dezvoltarea infrastructurii necesare turismului rural în Valea Vinului;

· înfiinţarea unui centru de depunere a deşeurilor şi a unui punct de igienizare;

· perfecţionarea primarilor şi a consilierilor în domeniul economic, juridic şi administrativ;

· revigorarea micii industrii meşteşugăreşti locale.

5. Judeţul Braşov:

· includerea judeţului Braşov în construirea autostrăzii;

· construirea unui aeroport internaţional în împrejurimile oraşului Braşov;

· amenajarea unei zone ecologice pentru depunerea deşeurilor în împrejurimile oraşului Braşov;

· construirea reţelelor de apă potabilă şi de canalizare în microregiuni;

· facilitarea încălzirii centrale şi introducerea gazului metan în localităţile populate de maghiari;

· transformarea drumurilor rurale în drumuri judeţene şi reabilitarea drumurilor de legătură între localităţile populate de maghiari.

6. Judeţul Caraş-Severin:

· facilitarea transportului de călători în regiunile transfrontaliere;

· înfiinţarea unor întreprinderi agricole comune în regiunile transfrontaliere;

· dezvoltarea zonelor defavorizate (Steierdorf-Anina, Valea Jiului, Abrud);

· reînceperea transportului feroviar pe calea ferată Oraviţa - Baziaş, înfiinţarea unor complexuri turistice, hoteluri, moteluri de-a lungul căii ferate Oraviţa - Anina, investiţii în domeniul valorificării izvoarelor de apă minerală şi apă potabilă;

· includerea oraşului Reşiţa, oraş industrial şi reşedinţă de judeţ, în reţeaua internaţională de transport, construirea căii ferate Reşiţa - Anina, construirea aeroportului Caransebeş;

· includerea judeţului în reţeaua de învăţământ universitar şi preuniversitar cu predare în limba maghiară;

· sprijinirea reţelei de distribuţie a presei minoritare, a educaţiei în diasporă.

7. Judeţul Cluj:

· dezvoltare microregională în zona Arieşului, în zona Călata, în zona Văii Someşului, în Câmpia Transilvaniei;

· sprijinirea zonelor defavorizate (crearea unor noi locuri de muncă), în special a celor populate de maghiari;

· protecţia monumentelor istorice (monumente maghiare);

· modernizarea aeroportului Cluj-Napoca;

· revigorarea industriei celulozei, lemnului, mobilei, sticlei, a fabricării de conserve;

· concesionarea a 30-40% din livezile fostelor IAS-uri diverselor asociaţii sau cooperative agricole;

· sprijinirea asociaţiilor profesionale, a cercurilor de mici proprietari, perfecţionarea acestora în domeniul agrar cu ajutorul Asociaţiei Micilor Gospodari Maghiari din România.

8. Judeţul Covasna:

· includerea judeţului Covasna în construirea autostrăzii;

· înfiinţarea unui aeroport internaţional în împrejurimile oraşului Braşov sau Sfântu Gheorghe;

· modernizarea drumurilor Măieruş - Baraolt - Odorheiu Secuiesc şi Sfântu Gheorghe - Măieruş;

· reabilitarea peisajului din împrejurimile minei abandonate de la Crişeni;

· cedarea dreptului de exploatare şi concesionare a izvoarelor de ape minerale consiliilor locale;

· retrocedarea imobilului Casa cu Arcade consiliului local din Sfântu Gheorghe;

· construirea la Sfântu Gheorghe a celui de-al doilea pod peste Olt, care să lege zona industrială de câmpia Oltului;

· limitarea la dimensiuni raţionale a construirii cazărmii jandarmeriei;

· construirea unor noi reţele de gaz metan, apă potabilă şi canalizare, recondiţionarea şi modernizarea celor existente;

· renovarea şi menţinerea grădiniţelor, şcolilor, caselor de cultură aparţinând consiliilor locale;

· amplasarea unor monumente istorice, menţinerea celor existente.

9. Judeţul Harghita:

· proiectarea şi executarea conductei principale de gaz metan între Băţanii Mici şi Miercurea Ciuc, recondiţionarea conductei principale între Odorheiu Secuiesc şi Miercurea Ciuc în vederea includerii în reţea a comunelor din regiunea Ciucul de Jos;

· extinderea reţelei de gaz metan în regiunea Ciucul de Sus cu scopul includerii în sistem a localităţilor din împrejurimi;

· construirea conductei principale de gaz metan între Gheorgheni şi Topliţa, includerea în reţea a localităţilor din această regiune;

· reabilitarea drumurilor judeţene şi comunale;

· construirea reţelei de canalizare în mai multe localităţi;

· finalizarea locuinţelor construite din bugetul de stat şi iniţierea unor noi construcţii;

· demararea programelor de aprovizionare cu apă potabilă a comunelor;

· facilitarea funcţionării asociaţiilor microregionale;

· participare la programele finanţate de UE în vederea perfecţionării resurselor umane participante la programele de dezvoltare regională, turism, protecţia mediului, înfiinţarea unor asociaţii microregionale etc. (programe PHARE, SAPARD, ISPA, ECOS-OUVERTURE, ECOLINKS etc.);

· investiţie în domeniul informaticii, dotarea până în anul 2004 a tuturor consiliilor locale şi a şcolilor cu calculatoare şi asigurarea conectării la Internet.

10. Judeţul Hunedoara:

· înfiinţarea unei şcoli cu predare în limba maghiară la Deva (clasele V-XII);

· dezoltarea euroregiunii Dunăre - Mureş - Criş - Tisa:

- extinderea cooperării dintre camerele de comerţ;

- elaborarea unor programe comune, crearea unei politici de facilitare a investiţiilor;

- includerea judeţului Hunedoara în construirea autostrăzii;

- executarea unei şosele cu acces limitat pentru camioane între Simeria şi Valea Jiului.

· dezvoltarea programelor de cooperare cu judeţul înfrăţit din Ungaria, judeţul Vas;

· cooperare în programele de prevenire a inundaţiilor şi de protecţia mediului în zona de afluenţă a râului Tisa, precum şi crearea şi demararea sistemului informatic aferent (sistem GIS împreună cu oraşele Târgu Mureş, Arad, Oradea);

· restaurarea şi protecţia monumentelor istorice maghiare;

· înfiinţarea unei fundaţii naţionale pentru asigurarea turneelor asociaţiilor culturale;

· elaborarea unui program general de educaţie în diasporă, având în vedere faptul că şcolile aparţin consiliilor locale, deci menţinerea acestora din fondul programelor de finanţare este exclusă. Înfiinţarea unei şcoli cu internat şi asigurarea transportului cu autobuze a elevilor;

· înfiinţarea unei reţele de turism rural în zona Haţeg, demararea programului turistic prin includerea conacelor retrocedate foştilor proprietari maghiari; exploatarea optimă a capacităţii turistice a Văii Jiului;

· includerea asociaţiilor întreprinzătorilor maghiari în programele de dezvoltare şi de apărare a intereselor asociaţiilor similare din Ungaria;

· elaborarea unor programe de parteneriat pentru localităţi populate de maghiari.

11. Judeţul Maramureş:

· dezvoltarea infrastructurii - reţea de drumuri, gaz metan, apă potabilă, canalizare, telecomunicaţii - în localităţile populate de maghiari (Cătălina, zona Someşului din judeţ, Dămăcuşeni, Berchez etc.);

· includerea judeţului Maramureş în construirea autostrăzii;

· îmbunătăţirea relaţiilor comerciale cu Ungaria şi Ucraina Subcarpatică;

· sprijinirea financiară şi profesională a întreprinzătorilor mici şi mijlocii din localităţile cu populaţie maghiară, cu accent deosebit pe exploatarea turistică a tradiţiilor locale (maghiare) şi reabilitarea clădirilor gospodăreşti (de mică industrie alimentară, forestieră, meşteşugărească) şi alte clădiri-monumente;

· armonizarea normelor de protecţie a mediului cu condiţiile impuse de UE;

· asigurarea funcţionării ecologice a societăţilor comerciale poluante de la Baia Mare sau în caz de eşec, desfiinţarea acestora în mod paşnic;

· sprijinirea acestor priorităţi din bugetul central şi găsirea unor surse alternative de finanţare.

12. Judeţul Mureş:

· măsuri de prevenire a inundaţiilor pe râurile Mureş, Niraj şi Târnava;

· extinderea reţelei de telecomunicaţii atât în oraşe, cât şi în zonele rurale;

· exploatare forestieră ecologică, având în vedere organizarea composesoratelor forestiere;

· gestionarea resurselor de apă, reducerea nivelului de poluare a apelor curgătoare, aprovizionarea cu apă potabilă a zonei Câmpia Transilvaniei şi a zonei Văii Nirajului;

· înfiinţarea şi menţinerea unor locuri de depunere a deşeurilor atât în oraşe, cât şi în zonele rurale;

· dezvoltarea turismului în zona Sovata Băi, privatizarea complexului turistic Sovata;

· sprijinirea întreprinzătorilor din judeţul Mureş în procesul de privatizare;

· sprijinirea consiliilor locale în cazul comunităţilor care solicită desprinderea din structura administraţiei publice actuale (Valea Izvoarelor, Chibed, Mădăraş, Glăjărie);

· recondiţionarea, modernizarea drumului naţional E 60, extinderea şi menţinerea reţelei de drumuri în judeţ;

· includerea judeţului Mureş în construirea autostrăzii;

· întărirea caracterului de centru universitar şi preuniversitar al oraşului Târgu Mureş;

· înfiinţarea unor noi şcoli preuniversitare cu predare în limba maghiară;

· transformarea liceului Bolyai în colegiu reformat;

· cedarea bibliotecii Teleki consiliului local de la Târgu Mureş;

· urgentarea numirii specialiştilor maghiari pregătiţi temeinic pentru conducerea instituţiilor de stat.

13. Judeţul Satu Mare:

· înfiinţarea unor zone ecologice pentru depunere deşeurilor în localităţile Satu Mare, Carei, Tăşnad, Negreşti-Oaş şi Turţ;

· înfiinţarea unui parc industrial în partea de sud a oraşului Satu Mare;

· modernizarea sistemului de iluminare a pistei de decolare de pe aeroportul internaţional Satu Mare;

· modernizarea sistemului de aprovizionare şi purificare a apei potabile din Satu Mare;

· construirea unei centuri de evitare a oraşului Satu Mare;

· crearea reţelei magistrale de gaz metan Medieşu Aurit - Tăşnad - Carei;

· crearea reţelei magistrale de gaz metan Apa - Negreşti-Oaş - Sighetu Marmaţiei;

· funcţionarea permanentă a punctului de trecere a frontierei de la Urziceni.

14. Judeţul Sălaj:

· asigurarea funcţionării regiunii Euro-Carpatice;

· asigurarea aprovizionării cu apă potabilă a oraşelor sărace în apă din judeţul Sălaj, utilizând resursele din bazinul de afluenţă al Crişului;

· introducerea gazului metan în localităţile din împrejurimile râurilor Crasna şi Barcău;

· dezvoltarea infrastructurii comunelor, construirea şoselelor în vederea asigurării participării localităţilor Carastelec, Camăr, Dioşod şi Şamşud la viaţa economică;

· reabilitarea soclului statuii Wesselényi.

15. Judeţul Sibiu:

· includerea judeţului Sibiu în construirea autostrăzii;

· aprovizionarea cu apă potabilă de calitate a localităţilor Dumbrăveni, Mediaş, Copşa Mică şi a comunelor din împrejurimile Târnavei;

· reducerea nivelului de poluare a râului Târnava Mare;

· construirea unor şosele de asfalt: Almavi - 3 km, Şmig - 5 km, Copşa Mare - 3 km, Dupuş - 4 km, Richiş - Moşna - 14 km, Ocna Sibiului - 7 km;

· introducerea gazului metan în localităţile Almavi şi Şaroş.;

· restaurarea monumentelor istorice: castelul Bolyai, construit în secolul al XIV-lea, castelul Apafi de la Dumbrăveni, bisericile reformate cu caracter de monument istoric de la Alma, Şmig, Micăsasa şi Ocna Sibiului;

· dezvoltarea şcolii Báthory de la Mediaş;

· înfiinţarea monumentului Bolyai în localitatea Buia;

· construirea monumentului istoric în memoria bătăliei de la Ocna Sibiului din 1849.

16. Judeţul Timiş:

· soluţionarea problemei Casei Maghiare;

· retrocedarea ansamblului de clădiri aparţinând ordinului piariştilor;

· deschiderea punctului de trecere a frontierei de la Cenad - Kiszombor (Ungaria), respectiv deschiderea zonei liber vamale;

· începerea urgentă a lucrărilor de construire a autostrăzii;

· modificarea legii învăţământului în vederea asigurării învăţământului în limba maternă pentru populaţia maghiară din diasporă;

· înfiinţarea la Timişoara a unei şcoli cu internat pentru elevii din diasporă;

· în cadrul reformei administraţiei publice crearea unor noi comune prin desprinderea unor localităţi cu populaţie majoritară maghiară din structura administraţiei publice actuale (Otelec, Tormac);

· reabilitarea digului Bega-Timiş, reabilitarea transportului fluvial pe râul Bega;

· construirea căii ferate Timişoara - Cenad - Seghedin;

· sprijinirea din bugetul central a proiectului de dezvoltare urbanistică al oraşului Jimbolia;

· reabilitarea transportului feroviar pe podul Aradu Nou;

· construirea unei centuri de evitare a oraşului Timişoara;

· recondiţionarea sistemului de prevenire a inundaţiilor;

· desfiinţarea centralei termice de la Timişoara şi înlocuirea acesteia cu surse energetice alternative;

· sprijinirea funcţionării euro-regiunii Dunăre - Mureş - Criş - Tisa şi din bugetul central;

· sprijinirea din bugetul central a programelor de turism rural (Dumbrăviţa, Dumbrava).