STATUTUL UNIUNII DEMOCRATE MAGHIARE DIN ROMÂNIA

Principii de bază
Denumirea Uniunii
Scopurile uniunii
Membrii
Organizaţiile teritoriale
Partidele şi platformele
Membrii asociaţi
Congresul
Consiliul Reprezentanţilor U.D.M.R.  (C.R.U.)
Consiliul de Coordonare al U.D.M.R.  (C.C.)
Preşedintele uniunii
Preşedintele de onoare
Preşedintele executiv şi prezidiul executiv
Consiliul operativ

Comisiile de Supraveghere a Statutului
Comisia de Etică şi Disciplină a Uniunii
Comisia de Control a Uniunii
Grupul Parlamentar
Consiliul pe ţară al primarilor şi consilierilor UDMR
Consiliul consultativ al preşedintilor teritoriali
Demnitarii U.D.M.R. din structura executivului
Despre averea Uniunii
Cotizaţii, contribuţii, donaţii
Despre desfiinţarea uniunii
Despre criteriile incompatibilităţii demnitarilor
Dispoziţii tranzitorii

I. PRINCIPII DE BAZĂ

1. Uniunea Democrată Maghiară din România (în continuare: Uniunea) funcţionează pe baza principiului subsidiarităţii.

În vederea afirmării acestui principiu, Statutul armonizează activitatea organelor de conducere ale Uniunii, a grupului parlamentar, a funcţionarilor guvernului, a organizaţiilor teritoriale, a grupurilor de opinie şi a membrilor asociaţi, şi defineşte sfera de atribuţii a organelor de decizie, executive şi de control.

2. Organul decizional suprem al Uniunii este Congresul.

Între două congrese, organele de conducere ale Uniunii sunt Consiliul Reprezentanţilor U.D.M.R. (în continuare: C.R.U.), forul reunit al C.R.U şi al Consiliului de Coordonare al U.D.M.R. (în continuare: C.C.U.), precum şi Consiliul Operativ al Uniunii (în continuare: C.O.U.).

3. Organul executiv al Uniunii este Prezidiul Executiv, care duce la îndeplinire hotărârile Congresului, ale C.R.U., ale forului reunit al C.R.U şi al C.C.U, precum şi ale C.O.U., respectiv ia decizii conform sferei sale de atribuţii.

Reprezentarea Uniunii la cel mai înalt nivel este asigurată de către Preşedintele Uniunii.

Corpurile consultative ale Uniunii sunt: C.C.U, Consiliul Consultativ al Preşedinţilor Teritoriali (în continuare: C.C.P.T.) şi Consiliul Primarilor şi Consilierilor Uniunii (în continuare: C.P.C.U.).

Reprezentarea politică a Uniunii la nivel parlamentar, guvernamental şi la nivelul administraţiei publice locale este îndeplinită de către grupul parlamentar, consilierii locali, primarii şi viceprimarii aleşi pe listele Uniunii respectiv de către demnitarii Guvernului desemnaţi de către Uniune.

4. Organele de control ale Uniunii sunt: Comisia de Supraveghere a Statutului, Comisia de Cenzori şi Comisia de Etică şi de Disciplină a Uniunii.

5. Alegerile unionale sunt generale, iar votul este secret.

II. DENUMIREA UNIUNII

6. Numele organizaţiei este: Romániai Magyar Demokrata Szövetség — RMDSZ — Uniunea Democrată Maghiară din România — U.D.M.R.

Uniunea este persoană juridică înregistrată în România.

Sediul Uniunii este în Bucureşti, str. Herăstrău nr.13, sector 1. Sediul organului executiv este la Cluj-Napoca, str. Bilaşcu nr. 60. Unele organe de conducere pot avea sediul şi în alte localităţi.

7. ştampila oficială a Uniunii include denumirea şi sediul Uniunii în limbile română şi maghiară. În antetul documentelor organizaţiei, denumirea Uniunii poate fi menţionată şi în alte limbi.

III. SCOPURILE UNIUNII

8. Uniunea este asocierea comunităţii naţionale maghiare din România, constituită în vederea apărării, reprezentării şi coordonării intereselor ei. În vederea apărării şi păstrării identităţii naţionale, ea promovează autoorganizarea comunitară, realizând apărarea intereselor şi reprezentarea colectivă astfel încât membrii Uniunii să-şi poată exercita liber voinţa, sub semnul democraţiei şi al pluralismului.

9. Scopurile Uniunii sunt cuprinse în Progamul ei.

IV. MEMBRII

10. Oricare cetăţean român poate deveni membru individual al Uniunii dacă îşi manifestă în scris dorinţa în acest sens şi îşi depune, împreună cu aceasta, acordul scris cu Programul şi Statutul Uniunii la una dintre Filialele Uniunii.

Membrii individuali ai Uniunii îşi desfăşoară activitatea în cadrul organizaţiilor teritoriale, al grupurilor de opinie şi al membrilor asociaţi.

Membrii individuali care au împlinit vârsta de 18 ani pot alege şi pot fi aleşi în oricare din organele Uniunii.

Reglementările detaliate privind membrii individuali sunt cuprinse în Statutele organizaţiilor teritoriale, ale grupurilor de opinie, respectiv ale membrilor asociaţi.

11. La nivel Unional organizaţiile teritoriale şi grupurile de opinie sunt reprezentate în C.R.U.

Membrii asociaţi ai Uniunii sunt reprezentaţi în C.C.U. şi în consiliile de coordonare ale organizaţiilor teritoriale, respectiv în comitetele de conducere ale acestora.

12. Organizaţiile teritoriale, grupurile de opinie, membrii asociaţi, respectiv demnitarii au obligaţia de a respecta şi executa hotărârile Congresului, ale forului reunit al C.R.U. şi C.C.U., respectiv ale Consiliului Operativ, şi nu se pot delimita de luările de poziţie ale acestor corpuri şi ale Preşedintelui Uniunii bazate pe aceste hotărâri.

Organizaţiile teritoriale, grupurile de opinie, respectiv membrii asociaţi au obligaţia:

a. să respecte Statutul;

b. să contribuie la bugetul Uniunii cu 10% din veniturile realizate din cotizaţii;

c. să-şi elaboreze propriile statute şi programe şi să le înainteze Comisiei de Supraveghere a Statutului în termen de 30 zile de la aprobarea lor.

13. Membrul asociat care îşi încalcă obligaţiile asumate faţă de Uniune poate fi exclus, grupul de opinie respectiv poate fi desfiinţat, iar la nivelul organizaţiei teritoriale respective se pot organiza alegeri noi pentru ocuparea posturilor de conducere. Constatarea faptului încălcării obligaţiilor este atribuţia Comisiei de Supraveghere a Statutului. Decizia privind sancţiunea se adoptă de către C.R.U.

A. ORGANIZAŢIILE TERITORIALE

14. Organizaţiile teritoriale sunt cele mai mari unităţi autonome din cadrul Uniunii, organizate pe baza liberei lor voinţe şi activând pe baza regulamentelor proprii de funcţionare. În cadrul lor şi prin ele, Uniunea de apărare a intereselor comunităţii maghiare din România îşi realizează Programul conform competenţelor şi mijloacelor conferite de Statutul Uniunii.

Crearea unor noi organizaţii teritoriale sau reorganizarea celor vechi este posibilă doar prin hotărârea C.R.U.

Organizaţiile teritoriale coordonează activitatea organizaţiilor locale şi a membrilor asociaţi.

15. În baza principiului subsidiarităţii, Uniunea se organizează pe următoarele nivele:

a) membrii individuali se constituie în organizaţii locale;

b) două sau mai multe organizaţii locale se pot structura în organizaţii de sector (zonale);

c) două sau mai multe organizaţii locale, respectiv de sector pot creea o organizaţie teritorială, a cărei rază teritorială nu poate depăşi — cu excepţia cazurilor enumerate în ultimul aliniat al acestui articol — unităţile teritorial-administrative (judeţele) existente;

d) în judeţele în care funcţionează mai multe organizaţii teritoriale, acestea sunt datoare să–şi reglementeze colaborarea dintre ele şi să înfiinţeze un consiliu de coordonare — în vederea luării deciziilor la nivel de judeţ, respectiv în vederea supravegherii demnitarilor din structura executivului pe judeţ şi a consilierilor locali; deciziile luate sunt obligatorii atât pentru organizaţiile teritoriale respective, cât şi pentru demnitarii enumeraţi;

e) în vederea soluţionării problemelor regionale specifice, a coordonării şi reprezentării unitare a punctelor de vedere corelate, mai multe organizaţii teritoriale pot înfiinţa un consiliu de coordonare regional.

În judeţele unde numărul populaţiei aparţinând comunităţii maghiare din România este mic, mai multe organizaţii locale din judeţ, respectiv organizaţii de sector pot crea o organizaţie teritorială sau pot adera la o organizaţie teritorială din judeţul vecin.

16. Nivelurile c., d. şi e. trebuie să aibă un regulament propriu de funcţionare. Condiţia sine qua non a existenţei lor este ca regulamentul lor de organizare şi funcţionare, respectiv scopurile lor înaintate Comisiei de Supraveghere a Statutului să fie în concordanţă cu Statutul şi Programul Uniunii.

17. Conducerea organizaţiilor teritoriale este asigurată de organe decizionale, executive şi de control.

Mandatul acestor organe — inclusiv al preşedinţilor teritoriali — este definit în statutul organizaţiilor teritoriale, dar nu poate depăşi 4 ani.

În cazul în care alegerea noului organ de conducere nu are loc, Prezidiul Executiv are obligaţia de a convoca Adunarea Delegaţilor organizaţiei U.D.M.R. teritoriale în termen de 60 zile.

În cazul în care convocarea acesteia eşuează, Prezidiul Executiv va desemna un preşedinte delegat.

18. Organele decizionale ale organizaţiilor teritoriale sunt:

a. organul decizional suprem este Adunarea Delegaţilor organizaţiei;

b. între două şedinţe ale Adunării Delegaţilor, organul decizional este conform deciziei Adunării Delegaţilor:

b/1. un Comitet Teritorial unicorporal, ori

b/2. un Comitet Teritorial bicorporal, format din Consiliul Reprezentanţilor Teritoriali (C.R.T.) şi din Consiliul de Coordonare Teritorial (C.C.T.). Acest ultim corp are atribuţii consultative şi de avizare.

19. Adunarea Delegaţilor organizaţiei teriroriale se compune din delegaţii organizaţiilor locale. Consiliul Reprezentanţilor Teritoriali decide în privinţa efectivului acestui organ. De asemenea, Consiliul Reprezentanţilor Teritoriali va decide asupra numărului delegaţilor organizaţiilor locale, în funcţie de numărul membrilor organizaţiei respective cu cotizaţia la zi sau în funcţie de numărul voturilor date pentru Uniune din teritoriul respectiv cu ocazia ultimelor alegeri parlamentare.

20. Atribuţiile Adunării Delegaţilor:

a. aprobă programul de acţiune şi statutul organizaţiei teritoriale, care nu pot fi în contradicţie cu programul, respectiv statutul Uniunii;

b. alege preşedintele teritorial, respectiv decide asupra modului de alegere a acestuia;

c. alege Comisia Teritorială de Cenzori, Comisia Teritorială de Supraveghere a Statutului şi Comisia Teritorială de Etică şi Disciplină;

d. decide asupra numărului organelor din cadrul Comitetului Teritorial, respectiv asupra componenţei şi modului de alegere a acestora;

e. cere rapoarte de la persoanele şi organismele alese de Adunare, audiază şi aprobă ori respinge rapoartele acestora şi ia decizii privind sancţiunile ce se impun;

f. în cazul în care pentru alegerea preşedintelui teritorial şi a reprezentanţilor aleşi ai C.R.T. se opteză pentru alternativa alegerilor interne locale, Adunarea Delegaţilor stabileşte data alegerilor şi aprobă modalităţile de desfăşurare a acestora;

g. audiază şi aprobă raportul asupra activităţii Comitetului Teritorial ori îl respinge şi ia decizii privind sancţiunile ce se impun;

h. definitivează, în acord cu C.O.U., listele cu candidaţii pentru Camera Depuraţilor şi Senat în baza hotărârii C.R.U. relevante în cazul neaplicării prevederilor primului aliniat al art.95..

21. Membrii C.R.T sunt reprezentanţii teritoriali aleşi, deputaţii şi senatorii organizaţiei teritoriale, reprezentanţii administraţiei publice locale într-un număr desemnat de către C.R.T., membrii C.R.U., câte un reprezentant teritorial al grupurilor de opinie, respectiv delegaţii organizaţiilor de tineret şi studenţeşti din teritoriu, într-un număr ce nu depăşeşte 15% din numărul total al delegaţilor C.R.T.

În cazul unui Consiliu unicorporal atât reprezentanţii organizaţiilor asociate cât şi cei ai bisericilor vor fi delegaţi în C.R.T. Numărul total al reprezentanţilor grupurilor de opinie, membrilor asociaţi şi ai bisericilor nu poate depăşi 30% din totalul delegaţilor C.R.T.

Reprezentanţii Consiliilor Judeţene care nu sunt membri C.R.T. participă obligatoriu cu drept consultativ la şedinţele C.R.T.

Numărul minim al membrilor C.R.T., respectiv al Comitetului Teritorial este 15.

22. Atribuţiile Comitetului Teritorial, respectiv ale C.R.T.:

a. alegerea Biroului Permanent al Comitetului Teritorial (preşedinte, vicepreşedinţi, secretari);

b. adoptarea hotărârilor cu privire la funcţionarea în teritoriu a Uniunii;

c. adoptarea bugetului organizaţiei teritoriale;

d. stabilirea cotizaţiilor în teritoriu;

e. adoptarea hotărârilor privind structura organizatorică în teritoriu;

f. stabilirea salariilor angajaţilor organizaţiei teritoriale;

g. adoptarea unor decizii privind modul de executare în teritoriu a hotărârilor Uniunii;

h. elaborarea propriilor regulamente de organizare şi funcţionare;

i. elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare a organului executiv teritorial;

j. numirea preşedintelui executiv teritorial la propunerea preşedintelui teritorial;

k. ratificarea numirii membrilor organului executiv teritorial, la propunerea preşedintelui executiv teritorial;

l. desemnarea candidaţilor în administraţia publică judeţeană, cu excepţia cazurilor definite în articolul 18, litera d.;

m. elaborarea metodologiei desemnării candidaţilor la alegerile generale şi locale pe baza hotărârilor C.R.U.;

n. în cazuri justificate dispune înnoirea conducerii unei organizaţii locale sau de sector;

o. alte sarcini sau atribuţii primite din partea Adunării Delegaţilor.

23. Fiecare organizaţie teritorială are un preşedinte ales.

Preşedintele organizaţiei teritoriale este ales prin vot secret, cu majoritate simplă (jumătate plus unu din cei prezenţi) de către Adunarea Delegaţilor, procedura fiind aceeaşi ca şi în cazul alegerii Preşedintelui Uniunii.

Atribuţiile preşedintelui teritorial:

a. reprezintă organizaţia teritorială, conduce activitatea acesteia;

b. convoacă Consiliul Reprezentanţilor Teritoriali, Consiliul de Coordonare Teritorial, Conferinţa Teritorială a Primarilor şi Consilierilor U.D.M.R., precum şi Consiliul Operativ Teritorial;

c. coordonează activitatea organelor create în cadrul organizaţiei teritoriale;

d. controlează executarea hotărârilor teritoriale, respectiv unionale, precum şi activitatea prezidiului executiv teritorial;

e. propune Comitetului Teritorial, respectiv Consiliului Reprezentanţilor Teritoriali persoana viitorului preşedinte executiv teritorial;

f. ia parte la şedinţele Consiliului Reprezentanţilor Teritoriali, ale Consiliului de Coordonare Teritorial şi ale Conferinţei Teritoriale a Primarilor şi Consilierilor U.D.M.R., cu drept consultativ;

g. în cazul amânării înnoirii conducerii organizaţiei, pe baza hotărârii C.R.T., anunţă şi organizează înnoirea conducerii la nivelul organizaţiilor locale şi de sector, iar în cazul eşuării acestui proces numeşte un preşedinte desemnat;

h. alte atribuţii şi competenţe date de Adunarea Delegaţilor.

24. Atribuţiile şi responsabilităţile ce decurg din caracterului juridic al Uniunii, necesare funcţionării organizaţiei teritoriale, vor fi delegate de preşedintele uniunii, respectiv de preşedintele executiv către preşedinţii teritoriali, pe baza unui mandat, conform Capitolului VIII, art. 61, lit. r, respectiv Capitolului X, art. 68, lit. j.

25. Activitatea executivă a organizaţiilor teritoriale este condusă de un organ executiv, format dintr-un preşedinte executiv şi vicepreşedinţi.

Organul executiv teritorial îşi desfăşoară activitatea pe baza unui regulament adoptat de C.R.T. sau Comitetul Teritorial şi este subordonat exclusiv acestui comitet, respectiv Adunării Delegaţilor.

26. Funcţionarea Comisiei Teritoriale de Etică şi Disciplină, a Comisiei Teritoriale de Supraveghere a Statutului şi a Comisiei Teritoriale de Cenzori, alese de către Adunarea Delegaţilor, se ghidează după regulamentele comisiilor unionale respective.

27. Consiliile Teritoriale ale Primarilor şi Consilierilor U.D.M.R. sunt organe reprezentative, de coordonare a intereselor, cu caracter consultativ ale primarilor, viceprimarilor şi consilierilor locali, aleşi pe listele Uniunii.

Consiliile Teritoriale ale Primarilor şi Consilierilor U.D.M.R. adoptă propriile regulamente după modelul regulamentului Consiliului pe ţară al Primarilor şi Consilierilor U.D.M.R.

B. GRUPURILE DE OPINIE

28. Grupurile de opinie sunt grupări interne, liber constituite în cadrul Uniunii.

29. Condiţiile recunoaşterii grupurilor de opinie în cadrul Uniunii, modalităţile de colaborare, precum şi drepturile şi îndatoririle acestor grupuri de opinie în cadrul Uniunii, sunt stabilite prin prezentul Statut, respectiv prin hotărârile C.R.U.

30. Pentru a fi recunoscute ca membre ale Uniunii, grupurile de opinie, în mod obligatoriu, trebuie să înainteze Comisiei de Supraveghere a Statutului următoarele documente:

a. declaraţie de intenţie în care sunt definite scopurile grupului de opinie;

b. regulamentul propriu de organizare şi funcţionare al grupului;

c. listă de semnături certificând existenţa solicitării de creare a grupului.

31. Grupurile de opinie pot deveni membri ai Uniunii în baza unei rezoluţii prin care Comisia de Supraveghere a Statutului propune aceasta. La cererea de înregistrare a grupului de opinie, la prima şedinţă a C.R.U., după înregistrarea documentelor, Comisia de Supraveghere a Statutului are obligaţia de a înainta C.R.U. proiectul de hotărâre referitor la înregistrarea grupului de opinie respectiv.

32. Grupurile de opinie au dreptul:

a. să fie reprezentate în organele decizionale ale Uniunii, în concordanţă cu rezultatele obţinute la alegerile interne;

b. să primească sprijin moral şi material din partea Uniunii;

c. să organizeze manifestări, să aibă condiţii de funcţionare în sediile organizaţiilor teritoriale, în funcţie de condiţiile locale şi pe baza înţelegerii încheiate cu prezidiul teritorial.

33. Grupurile de opinie au următoarele obligaţii:

a. să respecte Statutul Uniunii;

b. să dispună de un regulament propriu de organizare şi funcţionare;

c. printr-o "declaraţie de intenţie" să facă publice obiectivele lor care trebuie să fie compatibile cu Programul Uniunii;

d. să se conformeze hotărârilor C.R.U. referitoare la formele organizării interne;

e. să solicite recunoaşterea lor ca forme ale organizării interne de către Comisia de Supraveghere a Statutului.

C. MEMBRII ASOCIAŢI

34. Membrii asociaţi sunt acele grupări sociale, ştiinţifice, culturale, artistice şi profesionale care comunică în scris dorinţa lor de cooperare către Comisia de Supraveghere a Statutului.

În privinţa asocierii organizaţiilor civice teritoriale sau locale decizia va fi luată de organul abilitat al Uniunii.

35. Activitatea Uniunii de reprezentare a intereselor speciale de ramură şi profil este desfăşurată în comun de membrii asociaţi şi Prezidiul Executiv.

V. CONGRESUL

36. Congresul este organul decizional suprem al Uniunii. Congresul este constituit din membrii C.R.U. şi ai C.C.U., precum şi din delegaţii care primesc mandate în conformitate cu principiul adoptat de aceste două organe.

37. Congresul este convocat de preşedintele Uniunii în sesiune ordinară din patru în patru ani, ori, pe baza hotărârii C.R.U., luată cu majoritate de 2/3, oricând, în şedinţă extraordinară.

Lucrările Congresului sunt conduse de un Prezidiu, propus Congresului de către C.R.U.

Delegaţii la Congres vor primi scrisori de acreditare, care vor fi validate înaintea începerii lucrărilor Congresului de către Comisia de Supraveghere a Statutului. Congresul este legal constituit în prezenţa a 2/3 din numărul delegaţilor cu mandate.

În cazul în care nu au mandate de delegaţi, membrii Prezidiului Executiv, ai Comisiei de Cenzori, ai Comisiei de Etică şi Disciplină a Uniunii şi ai Comisiei de Supraveghere a Statutului participă la Congres cu drept consultativ.

38. Atribuţiile exclusive ale Congresului:

a. adoptarea Statutului şi a Programului;

b. alegerea preşedintelui Uniunii;

c. audierea, dezbaterea şi aprobarea raportului preşedintelui Uniunii;

d. audierea şi aprobarea rapoartelor organelor alese de Congres;

e. demiterea preşedintelui Uniunii la propunerea şedinţei reunite a C.R.U. şi a C.C.U.

39. Congresul adoptă hotărâri cu majoritate simplă (jumătate plus unu din delegaţii prezenţi). Excepţie fac Statutul şi Programul, a căror adoptare se face cu majoritate de 2/3 din numărul delegaţilor prezenţi.

VI. CONSILIUL REPREZENTANŢILOR U.D.M.R. (C.R.U.)

40. C.R.U. este format din reprezentanţi unionali aleşi în cadrul alegerilor unionale.

Conducătorii bisericilor istorice, respectiv membrii Biroului Permanent al C.C.U. pot participa cu drept consultativ la şedinţele C.R.U.

41. Membrii C.R.U. sunt egali în cadrul Uniunii. C.R.U. este convocat în sesiune ordinară trimestrial, sau oricând, în şedinţă extraordinară. C.R.U. poate lua decizii în prezenţa majorităţii simple a membrilor. şedinţele sunt conduse de preşedintele C.R.U., sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedinţi.

42. Activitatea C.R.U. este condusă de Biroul Permanent ales de C.R.U., care are ca sarcină pregătirea şedinţelor C.R.U. şi asigurarea fluxului de informaţii necesar în acest scop.

La propunerea a 1/3 din reprezentanţii unionali, C.R.U. este obligat să-şi înnoiască Biroul Permanent.

şedinţele C.R.U. sunt convocate de preşedintele Uniunii, la iniţiativa Biroului Permanent al Consiliului sau la iniţiativa a 1/3 dintre membrii C.R.U. În cazul indisponibilităţii Preşedintelui Uniunii convocarea C.R.U. se va face de către preşedintele executiv.

43. Atribuţiile C.R.U.:

a. ia hotărâri cu privire la probleme referitoare la organizarea şi funcţionarea Uniunii ce nu necesită modificarea Statutului sau a Programului;

b. audiază rapoartele semestriale ale preşedintelui executiv şi analizează activitatea membrilor Prezidiului Executiv;

c. audiază luările de poziţie ale Comisiei de Supraveghere a Statutului în cazurile pentru care s-au solicitat asemenea intervenţii;

d. audiază raportul Preşedintelui Executiv, al vicepreşedintelui executiv abilitat sau al membrului din guvern al Uniunii solicitat printr-o interpelare a unui reprezentant unional;

e. în cazuri justificate dispune înnoirea extraordinară a conducerii unei organizaţii locale;

f. evaluează semestrial sau la expirarea mandatului activitatea funcţionarilor Uniunii care sunt membrii ai Guvernului;

g. alege preşedintele, vicepreşedinţii şi secretarii C.R.U.;

h. semestrial, sau la expirarea mandatului audiază şi evaluează raportul grupului parlamentar.

44. C.R.U. adoptă hotărâri organice şi simple.

Prin hotărâri organice C.R.U:

a. ia decizii strategice fundamentale şi pe termen lung, deduse din Programul Uniunii;

b. adoptă regulamentul de funcţionare al C.R.U.;

c. ratifică acordurile şi înţelegerile referitoare la Uniune;

d. alege preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului Permanent al C.R.U.;

e. aprobă, respectiv revocă calitatea de membru a grupurilor de opinie;

f. stabileşte data şi modul de desfăşurare a alegerilor interne;

g. adoptă regulamentul de organizare şi funcţionare al Prezidiului Executiv;

h. adoptă regulamentele de organizare şi funcţionare ale Comisiilor de Supraveghere a Statutului, de Etică şi Disciplină şi de Control ale Uniunii;

i. stabileşte data Congresului;

j. adoptă regulamentul de funcţionare al Grupului Parlamentar;

k. decide asupra participării Uniunii în organizaţiile internaţionale.

l. decide modul de desemnare a candidaţilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi pentru administraţia publică.

45. C.R.U. adoptă hotărârile simple prin votul majorităţii celor prezenţi. Hotărârile organice se adoptă cu votul majorităţii de 2/3 din reprezentanţii prezenţi.

Deciziile referitoare la persoane se adoptă prin vot secret.

46. Propuneri de hotărâri pot fi făcute de oricare membru al C.R.U., de preşedintele Uniunii, de preşedintele de onoare, de preşedintele executiv sau de Consiliul de Coordonare al Uniunii.

Nu pot fi supuse dezbaterii şi aprobării C.R.U. proiecte de hotărâri ce nu au fost avizate de comisiile de specialitate.

Revocarea preşedintelui executiv trebuie să fie propusă în scris de cel puţin o treime din membrii C.R.U.

Analiza activităţii Preşedintelui Uniunii de către Comisia de Supraveghere a Statutului poate fi iniţiată în scris de cel puţin o treime din membrii C.R.U.

47. Mandatul membrilor C.R.U. este personal. Mandatul de reprezentant se încheie odată cu prima întrunire a noului C.R.U. Deciziile se bazează pe convingerea personală a fiecărui reprezentant, şi nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru aceasta în cadrul Uniunii. Mandatul de reprezentant încetează înainte de termen prin demisie, deces ori caz de incompatibilitate.

48. Masa Rotundă de Coordonare este organul care întruchipează pluralismul intern al Uniunii şi care pregăteşte deciziile C.R.U. Acest organ se va întruni obligatoriu cu ocazia şedinţelor C.R.U.

VII. CONSILIUL DE COORDONARE AL U.D.M.R. (C.C.U.)

49. C.C.U. este forul reprezentativ, coordonator, consultativ şi — în cadrul competenţelor proprii — decizional al organizaţiilor sociale, ştiinţifice, culturale şi profesionale, asociate la nivel unional, constituind expresia pluralismului de valori şi de interese al comunităţii maghiare din România.

50. Membrii C.C.U. sunt reprezentanţii organizaţiilor asociate, precum şi personalităţile vieţii religioase, culturale, ştiinţifice şi publice.

C.C.U. se compune din:

a. personalităţi ale vieţii bisericeşti, culturale, ştiinţifice şi publice, în total nu mai mult de 15 persoane;

b. 6 reprezentanţi ai organizaţiilor culturale asociate;

c. 3 reprezentanţi ai organizaţiilor asociate din învăţământul superior;

d. 5 reprezentanţi ai organizaţiilor asociate din alte instituţii de învăţământ;

e. 4 reprezentanţi ai organizaţiilor ştiinţifice asociate;

f. 2 reprezentante ale organizaţiilor de femei asociate;

g. 6 reprezentanţi ai organizaţiilor de tineret şi studenţeşti asociate;

h. câte 2 reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale şi ai organizaţiilor diferitelor categorii socio-profesionale.

51. Personalităţile vieţii bisericeşti, culturale, ştiinţifice şi sociale sunt invitate în C.C.U. de către Preşedintele Uniunii cu drept consultativ sau deliberativ, după caz.

La cererea lor, pot participa la lucrările Consiliului de Coordonare cu câte un observator, cu drept consultativ, acele organizaţii care sunt de acord să colaboreze cu Uniunea.

52. Mandatul membrilor C.C.U. este personal şi are durata de patru ani.

În vederea înlocuirii lor, doar membrii asociaţi respectivi pot delega noi membri.

53. C.C.U. îşi alege preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului Permanent.

Sarcina Biroului Permanent al C.C.U. este aplicarea hotărârilor Consiliului, pregătirea şedinţelor, respectiv asigurarea fluxul de informaţii necesar.

Biroul Permanent al C.C. poate lua parte la lucrările C.R.U. cu drept consultativ.

54. Atribuţiile C.C.U.:

a. emite declaraţii de principiu asupra problemelor fundamentale ale comunităţii maghiare din România;

b. coordonează activitatea membrilor asociaţi;

c. propune C.R.U. proiecte de hotărâri;

d. îşi poate expune părerea asupra hotărârilor C.R.U. şi poate cere, o singură dată, rediscutarea acestora;

e. cu colaborarea organizaţiilor asociate, oferă sprijin profesional diferitelor organe decizionale ale Uniunii;

f. poate cere rapoarte demnitarilor Uniunii;

g. C.C. îşi elaborează propriul regulament de funcţionare şi organizare.

55. şedinţele Consiliului de Coordonare sunt convocate cel puţin semestrial de către Preşedintele Uniunii, la propunerea Biroului Permanent al C.C.U., ori la cererea a cel puţin o treime din membrii C.C.U. Revocarea Preşedintelui Executiv poate fi cerută de o treime din membrii C.C.

Consiliul este deliberativ în prezenţa majorităţii membrilor săi; deciziile se iau cu majoritate de 2/3 din cei prezenţi.

56. C.R.U. şi C.C.U. se vor întruni în mod obligatoriu cel puţin o dată pe an în şedinţă comună.

Competenţele şedinţei reunite sunt:

a. desemnarea Prezidiului Executiv la propunerea preşedintelui uniunii;

b. alegerea Comisiilor de Supraveghere a Statutului, de Etică şi Disciplină, respectiv de Cenzori ale Uniunii;

c. audierea rapoartelor anuale ale demnitarilor şi ale Comisiilor alese;

d. analizarea executării bugetului Uniunii pe anul precedent, pe baza raportului C.C.U. şi adoptarea noului buget;

e. aprobarea regulamentului de funcţionare a C.O.U.;

f. posibilitatea de a exercita atribuţiile C.R.U. descrise la litera a., art. 43.

şedinţa reunită este convocată de Preşedintele Uniunii la iniţiativa Birourilor Permanente ale celor două foruri sau la iniţiativa a 1/3 din membri. În cazul indisponibilităţii preşedintelui Uniunii şedinţa reunită va fi convocată de preşedintele executiv.

Prezidiul şedinţei reunite va fi compus din Birourile Permanente ale celor două foruri.

VIII. PREŞEDINTELE UNIUNII

57. Preşedintele Uniunii este ales de Congres pe termen de patru ani.

Candidaţii la preşedinţia Uniunii vor depune declaraţia lor privind acceptarea desemnării la Comisia de Supraveghere a Statutului, împreună cu lista susţinătorilor lor, cu cel puţin o lună înainte de data începerii Congresului. Pe lista susţinătorilor trebuie să figureze cel puţin 2 organizaţii reprezentate în C.R.U. (din care una trebuie să fie în mod obligatoriu o organizaţie teritorială) sau semnătura a cel puţin 1000 de susţinători individuali.

Preşedintele Uniunii este ales prin vot secret, cu majoritatea absolută a voturilor exprimate.

Dacă în primul tur de scrutin nici un candidat nu a obţinut o majoritate absolută, va avea loc un al doilea tur, cu participarea celor doi candidaţi care au primit cele mai multe voturi.

În cazul în care, în primul tur, mai mulţi candidaţi au primit un număr egal de voturi care îi situează pe locul întâi, toţi vor participa le cel de-al doilea tur.

Aceeaşi regulă este valabilă şi pentru cazul în care sunt mai mulţi candidaţi cu număr egal de voturi pe locul al doilea.

58. Preşedintele prezintă raportul asupra activităţii sale în faţa Congresului, a C.R.U. şi a şedinţei reunite a C.R.U. şi C.C.U.

În activitatea sa, preşedintele este ajutat de un Cabinet, compus din experţi.

Pentru activitatea sa, preşedintele Uniunii primeşte un onorariu, al cărui cuantum este stabilit de către C.R.U.

59. Atribuţiile preşedintelui Uniunii:

a. reprezintă Uniunea la cel mai înalt nivel;

b. răspunde de politica externă a Uniunii;

c. ocazional mandatează demnitarii Uniunii să reprezinte Uniunea în probleme politice;

d. propune proiecte de hotărâri Consiliului Reprezentanţilor U.D.M.R., şedinţei comune a C.R.U. şi C.C.U., C.O.U. şi Prezidiului Executiv;

e. desfăşoară activitate de coordonare politică;

f. ia parte, cu drept consultativ, la şedinţele C.R.U., ale C.C.U. şi la şedinţa reunită a C.R.U şi C.C.U. ;

g. convoacă şedinţele ordinare şi extraordinare ale C.R.U. şi ale C.C.U., la propunerea Birourilor Permanente;

h. convoacă Congresul;

i. propune şedinţei reunite a Consiliului Reprezentanţilor U.D.M.R. şi a Consiliului de Coordonare al Uniunii persoana preşedintelui executiv; dacă cel propus nu a întrunit numărul de voturi necesar, aceeaşi persoană poate fi propusă doar încă o singură dată;

j. emite luări de poziţie, declaraţii şi comunicate în spiritul Programului Uniunii, al hotărârilor C.R.U., al hotărârilor comune ale C.R.U. şi C.C.U. şi al hotărârilor C.O.U.;

k. anunţă alegerile interne pe baza hotărârii C.R.U.;

l. asigură coordonarea intereselor diferitelor organe, respectiv ale membrilor asociaţi ai Uniunii;

m. la propunerea preşedintelui executiv, confirmă numirea vicepreşedintelui executiv interimar;

n. poate înfiinţa organe consultative;

o. în probleme de interpretare a Statutului, se poate adresa Comisiei de Supraveghere a Statutului;

p. convoacă Consiliul Operativ al Uniunii;

q. prezintă rapoarte despre starea Uniunii în faţa C.R.U. şi C.C.U., şi răspunde interpelărilor;

r. în probleme specifice, se poate adresa Comisiilor de Etică şi de Disciplină, de Cenzori şi de Supraveghere a Statutului;

s. transferă prerogative pe bază de mandat, pe care, însă, le poate revoca în caz de încălcare a prevederilor Statutului;

t. supraveghează activitatea Grupului Parlamentar;

u. supraveghează activitatea demnitarilor Uniunii din Guvern.

60. În cazul decesului sau al indisponibilităţii, preşedintele Uniunii este înlocuit în funcţie de către preşedintele C.R.U.

Indisponibilitatea este constatată de Consiliul Operativ al Uniunii.

61. În cazul în care, pe parcursul mandatului său, preşedintele Uniunii încalcă prevederile Statutului, la cererea scrisă a unei treimi din membrii C.R.U. şi C.C.U., Comisia de Supraveghere a Statutului va analiza activitatea preşedintelui Uniunii şi va putea propune şedinţei comune a Consiliului Reprezentanţilor U.D.M.R. şi Consiliului de Coordonare al Uniunii eliberarea din funcţie a preşedintelui, sau va informa asupra caracterului nefondat al iniţiativei.

Cele două Consilii decid asupra suspendării din funcţie în şedinţă comună, cu majoritate de 2/3 din membri.

În privinţa eliberării din funcţie decide Congresul extraordinar, convocat în termen de 30 zile, prin votul majorităţii simple a delegaţilor.

IX. PREŞEDINTELE DE ONOARE

62. Preşedintele de onoare este un membru proeminent al Uniunii, care se bucură de respectul general al comunităţii naţionale maghiare din România.

63. Preşedintele de onoare:

a. reprezintă Uniunea;

b. este membru al Consiliului Operativ al Uniunii;

c. poate lua parte, cu drept consultativ, la lucrările C.R.U., C.C.U., ale Consiliului Primarilor şi Consilierilor U.D.M.R., la şedinţa reunită a C.R.U. şi C.CU.. şi la lucrările Prezidiului Executiv;

d. poate înainta proiecte de hotărâri organelor enumerate la litera c.;

e. participă la consfătuirile de importanţă strategică şi la întâlnirile interne şi externe la nivel înalt ale Uniunii.

64. În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele de onoare este sprijinit de Prezidiul Executiv cu experţi şi infrastructură.

X. PREŞEDINTELE EXECUTIV ŞI PREZIDIUL EXECUTIV

65. Preşedintele executiv şi vicepreşedinţii executivi sunt investiţi şi revocaţi de şedinţa reunită a C.RU. şi a C.C.U.

Preşedintele executiv şi vicepreşedinţii răspund în faţa C.R.U. şi C.C.U.

Preşedintele executiv este demnitar angajat cu contract de muncă.

Vicepreşedinţii executivi pot fi angajaţi cu contract de muncă sau de prestări-servicii.

66. Atribuţiile preşedintelui executiv:

a. organizează şi conduce activitatea Prezidiului Executiv, supraveghează activitatea organelor executive ale organizaţiilor teritoriale, supraveghează executarea hotărârilor Congresului, C.R.U. şi ale C.O.U. referitoare la organizaţiile teritoriale;

b. exercită drepturi patronale faţă de toţi demnitarii cu funcţii executive ai Prezidiului Executiv, ai Cabinetului Preşedintelui Uniunii şi ai organizaţiilor teritoriale, retribuiţi din fondurile centrale;

c. reprezintă Uniunea în limitele competenţelor ce îi revin;

d. conform regulamentului de funcţionare, dă mandate de reprezentare către membrii Prezidiului Executiv;

e. elaborează şi propune C.R.U., spre adoptare, Regulamentul de organizare şi funcţionare al Prezidiului Executiv;

f. numeşte şi propune spre confirmare vicepreşedinţii executivi şi vicepreşedinţii interimari;

g. semestrial, întocmeşte şi prezintă în scris C.R.U. rapoarte despre starea Uniunii;

h. participă, cu drept consultativ, la şedinţele C.R.U. şi ale C.C.U. şi la şedinţa reunită a C.R.U. şi C.C.U.;

i. organizează sprijinul profesional acordat prin experţi membrilor Grupului Parlamentar şi demnitarilor U.D.M.R. din structura Guvernului;

j. transferă, pe bază de mandat, organizaţiilor teritoriale, prerogativele necesare funcţionării acestora;

k. convoacă Consiliul Operativ al Uniunii în cazul indisponibilităţii preşedintelui Uniunii.

67. La propunerea unei treimi din membrii C.R.U. şi C.C.U., sau la iniţiativa preşedintelui Uniunii, preşedintele executiv poate fi revocat.

Decizia de revocare este luată prin votul majorităţii simple a delgaţilor la şedinţa reunită a C.R.U. şi C.C.U.

68. Prezidiul Executiv se compune din preşedintele executiv, adjunctul preşedintelui executiv (numit de acesta din rândul vicepreşedinţilor şi confirmat de şedinţa reunită a C.R.U. şi C.C.U.), respectiv vicepreşedinţii executivi.

Prezidiul Executiv este instituit şi revocat de şedinţa reunită a C.R.U. şi C.C.U.

Mandatul Prezidiul Executiv este de patru ani.

După Congres Prezidiul Executiv rămâne în funcţie până la desemnarea noului Prezidiu de către şedinţa reunită a C.R.U. şi C.C.

69. Prezidiul Executiv adoptă decizii cu majoritate absolută, în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi. Membrii Prezidiului Executivi, în cadrul domeniilor lor de specialitate, pot lua decizii autonome, în conformitate cu regulamentul Prezidiului Executiv, fiind obligaţi să comunice aceste decizii Prezidiului Executivi.

70. Cabinetele executive ale Uniunii funcţionează subordonat Prezidiului Executiv.

În mod obligatoriu, unul din vicepreşedinţii executivi răspunde de organizaţiile teritoriale, având sarcina de a supraveghea, sprijini şi coordona activitatea organelor executive ale organizaţiilor teritoriale, el fiind răspunzător pentru munca depusă în faţa Prezidiului Executiv, respectiv a C.R.U.

71. Preşedintele executiv decide asupra numirii sau demiterii vicepreşedinţilor executivi, în conformitate cu prevederile art. 67, litera f. Aceste decizii vor fi comunicate în scris celui în cauză şi prezentate Prezidiului Executiv la proxima şedinţă. Decizia intră în vigoare după anunţarea ei în şedinţa Prezidiului Executiv.

72. Preşedintele Executiv numeşte un vicepreşedinte executiv interimar pentru locul devenit vacant, în decurs de 15 zile, cu confirmarea preşedintelui Uniunii.

În cazul în care la următoarea şedinţă reunită a C.R.U. şi C.C.U. nu se poate constitui un Prezidiu Executiv compus exclusiv din membri confirmaţi, preşedintele executiv este obligat să-şi prezinte demisia preşedintelui Uniunii.

73. Prezidiul Executiv se consfătuieşte periodic cu Consiliul Consultativ al Preşedinţilor Teritoriali şi ia decizii operative, de organizare, în vederea activităţii coordonate a Uniunii, luând în considerare poziţia acestui organism.

74. În cadrul activităţii sale, Prezidiul Executiv urmăreşte situaţia membrilor Uniunii din zonele de diasporă internă — inclusiv cea a ceangăilor maghiari — şi, pe baza propunerilor Consiliului pentru Diaspora Internă, acordă sprijin material acestora.

XI. CONSILIUL OPERATIV AL UNIUNII

75. Consiliul Operativ al Uniunii este un organ permanent, compus din nouă membri, care se reuneşte ori de câte ori se impune, şi îşi desfăşoară activitatea pe baza regulamentului propriu de funcţionare, aprobat de şedinţa reunită a C.R.U. şi a C.C.U.

C.O.U. este convocat de către preşedintele Uniunii sau, în caz de indisponibilitate a acestuia, de către preşedintele executiv.

În vederea adoptării hotărârilor C.O.U. consultarea cu preşedinţii teritoriali este obligatorie.

76. Preşedintele Uniunii prezintă în mod obligatoriu activitatea C.O.U. şedinţei C.R.U. În baza raportului C.R.U., va decide dacă aprobă sau anulează deciziile C.O.U.

77. Membrii Consiliului Operativ sunt: preşedintele Uniunii, preşedintele de onoare, preşedintele executiv, preşedintele C.R.U., preşedintele Consiliului de Coordonare, preşedintele Consiliului Primarilor şi Consilierilor U.D.M.R., preşedinţii grupurilor U.D.M.R. din Senat şi Camera Deputaţilor, respectiv adjunctul preşedintelui executiv.

Consiliul Operativ al Uniunii exercită atribuţiile de la litera "a". a C.R.U, respectiv C.C.U.

Consiliul Operativ al Uniunii emite hotărâri.

78. Consiliul Operativ al Uniunii nu poate îngrădi activitatea legitimă a organelor de control ale Uniunii.

XII. COMISIA DE SUPRAVEGHERE A STATUTULUI

79. Comisia de Supraveghere a Statutului (în continuare C.S.S.) este un organ central care urmăreşte caracterul unitar al sistemului de reglementări şi legalitatea tuturor activităţilor Uniunii la toate nivelurile. Se compune din cinci membri, toţi jurişti, aleşi pe cinci ani de şedinţa reunită a C.R.U. şi C.C.

80. Atribuţiile C.S.S.:

1. ca instanţă de fond:

a. verifică compatibilitatea hotărârilor organelor decizionale ale Uniunii cu Statutul Uniunii;

b. supraveghează Programul şi Statutul organizaţiilor teritoriale, ale grupurilor de opinie şi ale membrilor asociaţi, respectiv compatibilitatea acestora cu Programul şi Statutul Uniunii;

c. interpretează cu validitate exclusivă Statutul;

d. investighează cazurile de încălcare a prevederilor de etică şi disciplină ale membrilor Comisiilor de Etică şi Disciplină;

e. decide în toate celelalte probleme care sunt transferate de prezentul Statut, de C.R.U. sau de preşedintele Uniunii în competenţa C.S.S.

2. ca instanţă de recurs:

a. decide în cazul recursurilor înaintate împotriva hotărârilor Comisiilor Teritoriale de Supraveghere a Statutului.

81. C.S.S. funcţionează be baza propriului regulament de funcţionare şi organizare elaborat şi înaintat spre aprobare către C.R.U. Prezidiul Executiv are obligaţia de a publica în publicaţiile oficiale ale Uniunii în termen de două săptămâni regulamentul aprobat şi de a-l distribui organizaţiilor teritoriale, grupurilor de opinie, membrilor asociaţi şi organelor unionale. C.S.S. îşi poate începe activitatea după publicarea regulamentului.

Activitatea sa este condusă de un preşedinte ales dintre membrii Comisiei.

Hotărârile Comisiei sunt luate în plen complet.

Hotărârile pot fi hotărâri de reglementare, hotărâri de interpretare, decizii de principiu sau decizii de ordin disciplinar. Toate hotărârile sunt luate prin votul majorităţii. În cazul egalităţii numărului de voturi va decide votul preşedintelui.

Nu există drept de recurs împotriva hotărârilor Comisiei.

Comisia va prezenta un raport anual şedinţei reunite a C.R.U. şi C.C.U.

82. Activitatea Comisiei de Supraveghere a Statutului este sprijinită de Prezidiul Executiv. Funcţionarea ei este asigurată de un fond defalcat din bugetul anual al Uniunii.

83. Mandatul membrilor C.S.S. încetează înainte de termen în caz de deces sau demisie.

XIII. COMISIA DE ETICĂ ŞI DISCIPLINĂ A UNIUNII

84. Atribuţia Comisiei de Etică şi Disciplină a Uniunii (în continuare C.E.D.U.) este investigarea problemelor de etică apărute la orice nivel al Uniunii şi înaintarea de propuneri în consecinţă către organele decizionale competente. Se compune din şapte membri, dintre care cel puţin trei jurişti, aleşi pe cinci ani de şedinţa reunită a C.R.U. şi C.C.U.

Activitatea Comisiei este condusă de un preşedinte ales dintre membrii ei.

Comisia va prezenta un raport anual şedinţei reunite a C.R.U. şi C.C.U.

85. Comisiile de Etică şi Disciplină sunt organe chemate să judece cazurile de etică şi disciplină din cadrul Uniunii. Ele funcţionează după următoarea ierarhie:

a. Comisiile locale (teritoriale, judeţene) de Etică şi Disciplină judecă în cazurile locale (teritoriale, judeţene), funcţionând exclusiv ca instanţe de fond.

b. Consiliul de Fond al C.E.D.U. este compus din trei membri şi este instanţă de fond în cazul contravenţiilor etice şi disciplinare comise la nivelul Uniunii şi, de asemenea, este instanţă de apel pentru hotărârile pronunţate de comisiile locale. Consiliul de Fond decide dacă o contravenţie este sau nu de discutat la nivelul Uniunii.

c. Consiliul de Apel al C.E.D.U. este compus din cinci membri, şi este instanţa de apel pentru hotărârile Consiliului de Fond; de asemenea, are drept de rejudecare în cazul oricărei hotărâri definitive, luate de o instanţă inferioară.

Activitatea Comisiei de Etică şi Disciplină a Uniunii este ajutată de Prezidiul Executiv prin delegarea unui secretar pentru fiecare caz. Funcţionarea C.E.D.U. este asigurată printr-un fond distinct, defalcat din bugetul anual al Uniunii.

86. Comisia de Etică şi Disciplină elaborează şi înaintează spre aprobare către C.R.U. procedura generală de etică şi disciplină, care devine obligatorie pentru comisiile de resort de la toate nivelurile după publicarea în publicaţiile oficiale ale Uniunii.

87. Mandatul membrilor C.E.D.U. încetează înainte de termen în caz de deces sau demisie.

XIV. COMISIA DE CENZORI A UNIUNII

88. Comisia de Cenzori a Uniunii (C.E.U.) are ca obligaţie supravegherea continuă a gestiunii financiare şi materiale a Uniunii. Se compune din cinci membri, experţi financiari şi economişti, aleşi pe cinci ani de către şedinţa reunită a C.R.U. şi C.C.U.

89. C.E.U. prezintă rapoarte anuale şedinţei reunite a C.R.U. şi C.C.U. cu privire la executarea bugetului Uniunii.

90. C.E.U. şi Comisiile de Cenzori Teritoriale constituie un sistem unitar, al cărui regulament de organizare şi funcţionare este adoptat de C.R.U. În cadrul sistemului unitar, Comisia de Cenzori a Uniunii poate ordona Comisiilor Teritoriale iniţierea unei anchete, fiind totodată instanţă de apel contra hotărârilor acestor comisii. În acest caz, C.E.U. anchetează direct.

C.E.U. şi Comisiile de Cenzori Teritoriale (locale, judeţene) iniţiază anchete la sesizare sau din oficiu.

Organizarea şi procedura C.E.U. şi ale Comisiilor de Cenzori Teritoriale (locale, judeţene) se stabilesc prin hotărâre distinctă a C.R.U.

91. Activitatea C.E.U. este sprijinită de Prezidiul Executiv prin intermediul unui secretar desemnat pentru fiecare caz în parte. Funcţionarea C.E.U. este asigurată printr-un fond distinct, defalcat din bugetul anual al Uniunii.

92. Mandatul membrilor C.E.U. încetează înainte de termen în caz de deces sau demisie.

XV. GRUPUL PARLAMENTAR

93. Grupul Parlamentar este format din senatorii şi deputaţii aleşi pe listele Uniunii. Funcţionează conform unui regulament special, aprobat de C.R.U.

Grupul Parlamentar este îndrituit să ia orice hotărâre necesară în cursul activităţii parlamentare.

Membrii Grupului Parlamentar care fac parte din comisiile de resort ale camerelor îşi vor exprima în scris opiniile privind candidaţii pentru funcţiile de ministru sau secretar de stat şi vor înainta aceste opinii Prezidiului Executiv.

În cadrul activităţii lor politice, membrii Grupului Parlamentar sunt obligaţi să se conformeze hotărârilor Congresului, ale C.R.U., ale şedinţei reunite a C.R.U. şi C.C.U., respectiv hotărârilor C.O.U. şi ale grupurilor parlamentare prin majoritate de 2/3.

Liderii grupurilor parlamentare sunt aleşi anual de către acestea.

94. Conform hotărârilor Comitetelor de Conducere ale organizaţiilor teritoriale, senatorii şi deputaţii sunt desemnaţi prin alegeri preliminare generale şi directe, egale şi secrete, cu urnă fixă. Constituie excepţie preşedintele Uniunii, desemnat din oficiu pe un loc eligibil. C.R.U. decide în privinţa circumscripţiei electorale a preşedintelui Uniunii.

În cazul în care nu se aplică procedura din primul alineat, desemnarea deputaţilor şi senatorilor se va face în acord cu C.O.U., de către Adunarea Delegaţilor la nivel judeţean.

Modalitatea desfăşurării alegerilor preliminare sau, în cazul nerecurgerii la modalitatea alegerii este reglementată de o hotărâre distinctă a C.R.U.

Cheltuielile organizării şi desfăşurării alegerilor peliminare sunt asigurate de Prezidiul Executiv şi organizaţiile teritoriale.

Listele electorale vor fi semnate de preşedintele Uniunii.

XVI. CONSILIUL PE ŢARĂ AL PRIMARILOR ŞI CONSILIERILOR U.D.M.R.

95. Consiliul pe ţară al Primarilor şi Consilierilor U.D.M.R. (C.P.C.U.) este un organ suprem reprezentativ, coordonator al intereselor şi consultativ al primarilor, viceprimarilor şi consilierilor locali, aleşi pe listele Uniunii.

96. În atribuţiile sale directe intră problemele de administraţie publică locală, respectiv aspectele profesionale şi de protecţie a intereselor.

97. C.P.C.U. îşi desfăşoară activitatea pe baza propriului regulament de organizare şi funcţionare, adoptat de C.R.U. Preşedintele C.P.C.U. este ales pe baza propriului regulament de organizare şi funcţionare. Preşedintele C.P.C.U. este membru al Consiliului Operativ al Uniunii.

XVII. CONSILIUL CONSULTATIV AL PREŞEDINŢILOR TERITORIALI

98. Consiliul este un organ consultativ, format din preşedinţii organizaţiilor teritoriale, care îşi desfăşoară activitatea în procesul de pregătire a hotărârilor de principiu ale preşedintelui Uniunii, Prezidiului Executiv, Consiliului Reprezentanţilor U.D.M.R., respectiv ale Consiliului Operativ. Atribuţiile precise, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului sunt aprobate de către C.R.U.

XVIII. DEMNITARII U.D.M.R. DIN STRUCTURA EXECUTIVULUI

99. Decizia privind participarea în coaliţia guvernamentală aparţine C.R.U.

100. În privinţa candidaţilor pentru funcţiile de ministru sau secretar de stat, decizia aparţine Consiliului Operativ, pe baza propunerilor făcute de Prezidiul Executiv. Organizaţiile teritoriale, grupurile de opinie, respectiv membrii asociaţi au dreptul de a face propuneri în ambele cazuri.

În cazul prefecţilor şi subprefecţilor, respectiv al celorlalte funcţii judeţene — după prealabile consultări cu organizaţiile profesionale — dreptul desemnării îi aparţine organizaţiei teritoriale, respectiv Consiliului Judeţean de Coordonare.

101. Demnitarii care îşi asumă un rol în Executiv vor exprima –pe cât se pricep mai bine- priorităţile de valori şi de interese ale Uniunii..

Activitatea lor este supravegheată de preşedintele Uniunii.

Demnitarii U.D.M.R. din Executiv sunt datori să prezinte rapoarte Consiliului Reprezentanţilor Uniunii, şedinţei reunite a C.R.U. şi a C.C.U., C.O.U., preşedintelui Uniunii, respectiv preşedintelui executiv.

102. Grupul demnitarilor U.D.M.R. din Executiv funcţionează şi ca organ consultativ al preşedintelui Uniunii. Activitatea grupului este supravegheată de un vicepreşedinte executiv numit de preşedintele executiv din rândul membrilor grupului şi este sprijinită de un birou de coordonare şi informare cu sediul în Bucureşti.

În probleme de specialitate şi de apărare a intereselor, demnitarii din Executiv îşi armonizează activitatea cu departamentul de resort al Prezidiului Executiv.

Revocarea unui demnitar U.D.M.R. din Executiv se face la solicitarea şi motivarea Prezidiului Executiv. Consiliul Operativ decide asupra rechemării unui demnitar U.D.M.R. din Executiv.

Revocarea poate fi iniţiată şi de o treime din membrii C.R.U. În acest caz, C.R.U. decide cu majoritate de voturi.

Demnitarii Uniunii participă în mod obligatoriu cu drept consultativ la şedinţele C.R.U.

XIX. DESPRE PATRIMONIUL UNIUNII

103. Sursele fondurilor financiare ale Uniunii sunt:

a. venituri din donaţii şi contribuţii ale simpatizanţilor;

b. venituri realizate din activităţi culturale şi din activităţi economice legale;

c. contribuţia organizaţiilor teritoriale şi a grupurilor de opinie, echivalentă cu 10% din venitul lor provenit din cotizaţii;

d. bugetul de stat.

104. Veniturile Uniunii se constituie din: cotizaţii, contribuţii, donaţii, taxe de afiliere, fonduri de la bugetul statului şi din alte venituri, conform legilor în vigoare.

Patrimoniul Uniunii este constituit din totalitatea bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea Uniunii sau dobândite sub orice formă, pe cale legală.

Evidenţa, înregistrarea şi cedarea/transmiterea patrimoniului se fac cu acordul Prezidiului Executiv.

XX. COTIZAŢII, DONAŢII

105. Membrii individuali ai Uniunii plătesc cotizaţii, iar organizaţiile teritoriale ţin evidenţa acestora.

Organizaţiile teritoriale vor întocmi anual un centralizator al achitării cotizaţiilor.

Dovada plăţii cotizaţiei se face prin aplicarea ştampilei pe carnetul de membru, respectiv eliberarea unei chitanţe.

106. Membrii Uniunii care au dobândit funcţii prin Uniune vor achita cotizaţii cuantificate prin decizia C.R.U.

107. Donaţiile reprezintă sume de bani, servicii sau bunuri primite de Uniune de la persoane fizice sau juridice, cu respectarea normelor legale în vigoare.

108. Fondurile provenite de la bugetul statului, în condiţiile legii, sunt administrate de Prezidiul Executiv.

109. Organizaţiile teritoriale şi grupurile de opinie beneficiază de sprijin financiar din bugetul Uniunii pe baza criteriilor aprobate de C.R.U.

Conform posibilităţilor oferite de bugetul Uniunii, Prezidiul Executiv sprijină financiar organizaţiile asociate care nu urmăresc obiective politice.

Membrii C.R.U., care nu sunt parlamentari, beneficiază de decontarea cheltuielilor făcute în legătură cu activitatea depusă în cadrul Uniunii.

XXI. DESPRE DESFIINŢAREA UNIUNII

110. Uniunea se desfiinţează dacă şedinţa reunită a C.C.U. şi C.R.U., special convocată pentru acest scop, decide cu majoritate de 2/3, prin vot nominal, desfiinţarea sau fuziunea cu o altă organizaţie.

111. În cazul desfiinţării sau reorganizării, C.C.U. şi C.R.U. vor decide în şedinţă comună despre patrimoniul Uniunii.

Dacă convocarea celor două organe este imposibilă, soarta patrimoniului va fi decisă de un Curatoriu format din reprezentanţii bisericilor maghiare. Curatoriul este obligat să aloce averea Uniunii pentru susţinerea învăţământului în limba maternă, conservarea tradiţiilor culturale şi asistenţa socială instituţionalizată.

XXII. DESPRE CRITERIILE INCOMPATIBILITĂŢII DEMNITARILOR

112. Criteriile incompatibilităţii demnitarilor sunt următoarele:

a. demnitarii Uniunii nu pot avea funcţii de conducere în organizaţii politice care nu sunt reprezentate în C.R.U.;

b. nu pot fi membri ai C.R.U.:

- preşedintele Uniunii;

- preşedintele de onoare;

- preşedintele executiv.

c. membrii Prezidiului Executiv nu pot fi membri ai Grupului Parlamentar şi nu pot fi nici demnitari în structura centrală a Guvernului (fac excepţie preşedintele executiv şi vicepreşedintele răspunzător de problemele de guvernare);

d. membrii Comisiilor de Supraveghere a Statutului, de Etică şi Disciplină şi de Cenzori, respectiv membrii organizmelor teritoriale ale acestor comisii nu pot avea nici o altă funcţie în instituţii ale Uniunii;

e. preşedintele executiv nu poate fi membru al Executivului;

f. nu poate îndeplini funcţii în Uniune persoana vizată de punctul 8. al Declaraţiei de la Timişoara.

C.R.U. decide asupra problemelor procedurale.

113. Incompatibilitatea va fi eliminată în cel mult 30 de zile.

În cazul în care nu se soluţionează incompatibilitatea în termen de 30 zile, persoana respectivă îşi pierde funcţia cauzatoare a incompatibilităţii.

XXIII. DISPOZIŢII TRANZITORII

114. În termen de 60 zile de la Congres Grupul Parlamentar va prezenta C.R.U. spre aprobare regulamentul său de organizare şi funcţionare.

115. Organizaţiile teritoriale, grupurile de opinie şi membrii asociaţi vor armoniza, în termen de 90 zile de la aprobarea prezentului Statut, propriul lor Statut cu Statutul U.D.M.R. şi vor înainta documentul către C.S.S. în următoarele 30 de zile. În cazul în care Statutul acestor organizaţii nu conţine dispoziţii referitoare la o anumită chestiune, atunci dispoziţiile Statului Uniunii vor fi hotărâtoare în chestiunea respectivă.

116. Grupurile de opinie au obligaţia de a înainta C.S.S. documentele necesare înnoirii înregistrării lor până la proxima şedinţă a C.R.U.

Adoptat de Congresul al VI-lea al U.D.M.R.

Miercurea-Ciuc, 15-16 mai 1999

REZOLUŢIE: Prezentul mandat al C.R.U. îşi pierde valabilitatea cu ocazia primei şedinţe a noului C.R.U. constituit în urma alegerilor interne.