HOTARIREA CURTII CONSTITUTIONALE privind controlul constitutionalitatii art.20 alin.(2) din Legea privind statutul juridic special al Gagauziei (Gagauz-Yeri) nr.344-XIII din 23 decembrie 1994*

Nr.24 din 06.05.99

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.53-54/34 din 27.05.1999

------------------------------------------

*M.O. nr.3-4, 1995, art. 51.

In numele Republicii Moldova, Curtea Constitutionala in componenta:

Pavel BARBALAT – presedinte

Nicolae CHISEEV - judecator

Mihai COTOROBAI - judecator

Constantin LOZOVANU - judecator

Gheorghe SUSARENCO - judecator-raportor

Ion VASILATI - judecator

cu participarea grefierului Aliona Balaban, ministrului justitiei Ion Paduraru, autorul sesizarii si reprezentantul Guvernului, in prezenta reprezentantului Parlamentului Ion Creanga, sef al sectorului relatii cu autoritatile publice in Directia juridica a Aparatului Parlamentului, reprezentantului Presedintelui Republicii Moldova Alexandru Ohotnicov, sef-adjunct al Serviciului acte ale Presedintelui Republicii Moldova, reprezentantului Consiliului Superior al Magistraturii Tudor Popovici, prim-judecator-asistent al Curtii Supreme de Justitie, calauzindu-se de art. 135 alin. (1) lit. a) din Constitutie, art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constitutionala, a examinat in sedinnta plenara deschisa dosarul privind controlul constitutionalitatii art. 20 alin. (2) din Legea privind statutul juridic special al Gagauziei (Gagauz-Yeri) nr. 344-XIII din 23 decembrie 1994.

Temei penru examinarea dosarului a servit sesizarea ministrului justitiei Ion Paduraru, depusa in conformitate cu art. 24 si 25 din Legea cu privire la Curtea Constitutionala, acceptata pentru examinare in fond prin decizia Curtii Constitutionale din 17 februarie 1999. In procesul examinarii prealabile a sesizarii Curtea Constitutionala a solicitat puncte de vedere asupra chestiunii in cauza Parlamentului, Presedintelui Republicii Moldova, Guvernului si Consiliului Superior al Magistraturii.

Examinind materialele dosarului, punctele de vedere prezentate, audiind informatia judecatorului-raportor, argumentele autorului sesizarii, Curtea Constitutionala

a c o n s t a t a t :

La 23 decembrie 1994 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 344-XIII "Privind statutul juridic special al Gagauziei (Gagauz-Yeri)". Potrivit art. 20 alin. (2) din Lege, "Judecatorii instantelor de judecata ale Gagauziei sint numiti in functie prin Decretul Presedintelui Republicii Moldova, la propunerea Adunarii Populare a Gagauziei, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii".

Autorul sesizarii considera ca aceasta norma contravine art. 116 alin. (2) din Constitutia Republicii Moldova.

Motivatia generala expusa de autorul sesizarii se bazeaza pe faptul ca, potrivit Constitutiei, judecatorii instantelor judecatoresti, inclusiv Presedintele si membrii Curtii Supreme de Justitie, se numesc in functie de Presedintele republicii sau de Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, ordinea constitutionala fiind diferita de cea propusa de prevederile Legii supuse controlului constitutionalitatii.

Curtea Constitutionala retine ca pentru examinarea acestei cauze este necesar sa se tina cont de urmatoarele prevederi ale Constitutiei: art. 6, care stipuleaza ca in Republica Moldova puterea legislativa, executiva si judecatoreasca sint separate, art. 109 si 111, care stabilesc principiile de baza ale administrarii publice locale si statutul special de autonomie al unor localitati din sudul republicii, art. 116, care determina statutul judecatorului, si art. 123, ce se refera la atributiile Consiliului Superior al Magistraturii.

Curtea Constitutionala in Hotarirea din 4 martie 1997 a relevat ca, in temeiul art. 6 din Constitutie, principiul fundamental aflat la baza organizarii si functionarii aparatului de stat este separatia celor 3 puteri: legislativa, executiva si judecatoreasca. Separarea lor presupune ca fiecare autoritate are un domeniu special in puterea publica, inzestrat cu arme defensive in raport cu alte puteri. Fiecare dintre aceste autoritati este investita cu anumite prerogative, nici una dintre ele neavind posibilitatea de a interveni in atributiile celeilalte. Este adevarat ca intre organismele care exercita in mod exclusiv prerogativele unui anumit tip de putere exista o interpatrundere functionala si chiar o colaborare, menite sa asigure armonia procesului de conducere sociala si impiedicarea abuzului unei puteri fata de cealalta putere.

Potrivit capitolului VIII din Constitutie, administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale, care face parte din puterea executiva, se intemeiaza pe principiile autonomiei locale, ale descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii administratiei publice locale si consultarii cetatenilor in problemele locale de interes deosebit.

Totodata, prin art. 111 din acelasi capitol al Constitutiei s-a stabilit ca unor localitati din sudul Republicii Moldova le pot fi atribuite forme si conditii speciale de autonomie dupa statute speciale adoptate prin legi organice.

De mentionat, ca, potrivit Cartei Europene pentru autoadministrarea locala, ratificata de Parlamentul Republicii Moldova prin Hotarirea nr. 1253-XIII din 16 iulie 1997** , raza de actiune a autonomiei locale, competentele de baza ale colectivitatilor locale sint fixate prin Constitutie si prin lege, iar prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva ale colectivitatilor locale de a rezolva si a gira, in cadrul legii, sub propria lor raspundere si in favoarea populatiei, o parte importanta din treburile publice.

-------------------------

Gagauzia (Gagauz-Yeri), ca unitate administrativ-teritoriala autonoma, a dobindit un statut special prin Legea nr. 344-XIII din 23 decembrie 1994.

Din preambulul Legii nominalizate este evident ca Gagauzia se calauzeste de principiile Constitutiei Republicii Moldova. Astfel, legislativul, in baza art. 109 si 111 din Constitutie, a prevederilor actelor internationale in domeniu ratificate, precum si in baza preambulului Legii nr. 344-XIII din 23 decembrie 1994, a stabilit prioritatea aplicarii principiilor generale stabilite de Constitutia Republicii Moldova fata de cele stabilite in baza legilor.

reprezentativa, investita cu dreptul de a adopta acte normative, in limitele competentelor sale, in activitatea sa fiind subordonata principiilor generale stabilite de Constitutia Republicii Moldova. Activitatea acestui organ trebuie sa fie abordata si in strinsa legatura cu rolul sau politic.

Adunarea Populara este competenta sa adopte acte normative (in limita competentelor stabilite de Parlamentul Republicii Moldova), a caror executare este obligatorie pe teritoriul Gagauziei.

Totodata, autoritatea judecatoreasca pe intreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv pe teritoriul Gagauziei, actioneaza numai in limitele instantelor judecatoresti, acestea fiind unicele autoritati publice abilitate cu dreptul de a infaptui justitia in stat.

Curtea Constitutionala, in hotaririle sale precedente, a mentionat ca dispozitiile constitutionale (art. 114 si 116 alin. (1)) au stabilit principiul independentei judecatorului, principiu in afara caruia nu se poate vorbi de o autentica activitate de infaptuire a justitiei. Independenta judecatorului presupune, in primul rind, raporturile acestuia cu celelalte autoritati publice. Judecatorul nu se afla si nu trebuie sa se afle in raporturi de subordonare, de dependenta fata de alte autoritati publice, indiferent care ar fi acestea si indiferent de pozitia ierarhica a acestor autoritati in stat.

Constitutia Republicii Moldova, in scopul asigurarii unei independente reale a autoritatilor judecatoresti, a stabilit, prin art. 116 alin. (2), ca judecatorii instantelor judecatoresti se numesc in functie de Presedintele Republicii Moldova sau de Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Consiliul Superior al Magistraturii, in virtutea atributiilor sale constitutionale, are doua functii, ce deriva din necesitatea protejarii independentei autoritatii judecatoresti: functia de a asigura numirile, deplasarile, promovarile judecatorilor si functia de a veghea la respectarea inamovibilitatii judecatorilor, in calitate de Consiliu de disciplina. In exercitiul primei functii, Consiliul Superior al Magistraturii este unicul organ abilitat de Constitutie cu dreptul de a propune Presedintelui Republicii Moldova sau Parlamentului atit numirea, cit si deplasarea si promovarea judecatorilor. In baza acestor prevederi constitutionale se prefigureaza un sistem complex de relatii privind numirile si deplasarile teritoriale, sistem ce este detaliat in legile organice speciale prevazute de art. 72 alin. (3) lit. e) din Constitutie. De observat ca Legea Suprema nu a delegat imputerniciri in acest domeniu altor organe decit Consiliului Superior al Magistraturii. In virtutea normelor constitutionale, in aceasta activitate sint antrenati doar membrii Consiliului Superior al Magistraturii (componenta caruia este de asemenea determinata de Constitutie - art. 122 alin. (2)), care examineaza si supune votului propunerile privind numirea, deplasarea si promovarea judecatorilor si care inainteaza Presedintelui Republicii Moldova si Parlamentului propunerile respective.

Astfel, Curtea Constitutionala releva ca la adoptarea Constitutiei legislativul, prin dispozitiile art. 6, art.72 alin. (3) lit. e) si lit. f), art. 109, 111, 116 alin. (2) si (5),art. 122 si 123, in scopul asigurarii independentei autoritatii judecatoresti, a stabilit pe intreg teritoriul Republicii Moldova un principiu unic de numire in functie a judecatorilor - de catre Presedintele Republicii Moldova si Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

In baza celor expuse, conducindu-se dupa art. 135 alin. (1) lit. a), art. 140 din Constitutie si art. 62 lit. a) din Codul jurisdictiei constitutionale, Curtea Constitutionala

H O T A R A S T E :

1.Declara neconstitutional art. 20 alin. (2) din Legea nr. 344-XIII din 23 decembrie 1994 "Privind statutul juridic special al Gagauziei (Gagauz-Yeri)".

2. Prezenta hotarire este definitiva, intra in vigoare la data adoptarii, nu poate fi supusa nici unei cai de atac si se publica in "Monitorul Oficial al Republicii Moldova".

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE

Pavel BARBALAT

Chisinau 6 mai 1999.

Nr. 24

OPRINIE SEPARATA

In legatura cu constatarea de catre Curtea Constitutionala a Republicii Moldova a neconstitutionalitatii art. 20 alin. (2) din Legea privind statutul juridic special al Gagauziei (Gagauz-Yeri) nr. 344-XIII din 23 decembrie 1994 si cu aprecierile date in hotarirea Curtii, in baza art. 27 alin. (5) din Legea cu privire la Curtea Constitutionala si art. 67 din Codul jurisdictiei constitutionale, ne expunem opinia separata.

Curtea Constitutionala considera ca prevederile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 344-XIII din 23 decembrie 1994 "Privind statutul juridic special al Gagauziei (Gagauz-Yeri)", potrivit carora judecatorii instantelor de judecata ale Gagauziei sint numiti in functie prin Decretul Presedintelui Republicii Moldova, la propunerea Adunarii Populare a Gagauziei, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii, contravin art. 116 alin. (2), art. 122 si 123 din Constitutie, calificindu-le drept ingerinta in competenta Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit normelor constitutionale citate, judecatorii instantelor judecatoresti se numesc in functie de Presedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Drept argumente Curtea invoca dispozitia constitutionala cu privire la separatia si colaborarea puterilor (art. 6), Carta Europeana pentru autoadministrarea locala, atributiile Adunarii Populare a Gagauziei, precum si autonomia autoritatii judecatoresti si independenta judecatorului. In opinia noastra, aceste argumente au caracter general si nu se refera direct la prevederile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 344-XIII din 23 decembrie 1994 "Privind statutul juridic special al Gagauziei (Gagauz-Yeri)".

Or, prevederile contestate ale art. 20 alin. (2) din Legea citata nu pot fi interpretate in afara principiilor art. 111 din Constitutie, potrivit carora formele si conditiile speciale de autonomie dupa statute speciale sint atribuite prin legi organice (legile organice care reglementeaza statutele speciale ale localitatilor prevazute la alineatul (1) pot fi modificate cu votul a trei cincimi din numarul deputatilor alesi). Legea nr. 344-XIII din 23 decembrie 1994, in conformitate cu Constitutia, concretizeaza normele fundamentale privind statutul juridic special al Gagauziei (Gagauz-Yeri), prin art. 20 alin. (2) al careia acorda Adunarii Populare a Gagauziei dreptul de a propune candidaturi pentru functia de judecator al instantelor de judecata din Gagauzia.

Propunerea este un demers oficial, in forma scrisa, adresat unei autoritati sau institutii ierarhic superioare, pentru acordarea unui grad, avansare sau promovarea in functie etc. In sedinta Curtii Constitutionale a fost examinata, de asemenea, procedura, stabilita in prevederea contestata din Legea nr. 344-XIII din 23 decembrie 1994, privind trimiterea propunerilor de catre Adunarea Populara a Gagauziei si solutionarea lor.

Reprezentantul Presedintelui republicii a declarat ca pe parcursul a patru ani, de cind Legea in cauza este in vigoare, au fost depuse sapte astfel de propuneri. Adunarea Populara a Gagauziei trimite propunerile Consiliului Superior al Magistraturii, care, dupa examinarea lor, decide asupra candidaturii pentru functia de judecator si o propune Presedintelui pentru a fi numita in functia de judecator al instantelor de judecata din Gagauzia.

Reproducem textul unei astfel de propuneri, anexata la dosar, in particular privind candidatul pentru functia de judecator Andreskova Tatiana.

ADUNAREA POPULARA (OREE NODEORO) A GAGAUZIEI (GAGAUZ-YERI)

H O T A R I R E

privind judecatorul judecatoriei raionale Comrat

In temeiul art. 20 alin. (2) din Legea nr. 344-XIII din 23 decembrie 1994 "Privind statutul juridic special al Gagauziei (Gagauz-Yeri)", Adunarea Populara a Gagauziei

H O T A R A S T E :

1.Recomanda pe Andreskova Tatiana pentru a fi numita in functia de judecator al judecatoriei raionale Comrat.

2. Prezenta hotarire intra in vigoare la data semnarii.

Presedintele Adunarii Populare a Gagauziei

P.M. Pasali

or. Comrat, 2 august 1996.

Nr. 54-XII/1.

Propunerea Consiliului Superior al Magistraturii

Dlui Mircea SNEGUR,

Presedintele Republicii Moldova

P R O P U N E R E

pentru desemnarea in functia de judecator al judecatoriei Comrat

Potrivit hotaririi Consiliului Superior al Magistraturii din 22 august 1996, dna Andreskova Tatiana a fost propusa pentru functia de judecator al judecatoriei Comrat.

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii

V. STURZA

Cele enuntate demonstreaza ca de fapt s-a stabilit o ordine, prin care judecatorii instantelor de judecata din Gagauzia sint numiti in functie doar tinindu-se cont de opinia Adunarii Populare. Consiliul Superior al Magistraturii decide in mod independent care candidati la functia de judecator sa fie propusi Presedintelui.

Astfel, dispozitia art. 20 alin. (2) din Legea nr. 344-XIII din 23 decembrie 1994, care, pentru solutionarea chestiunii discutate, prevede acordul Consiliului Superior al Magistraturii, nu poate fi calificata nici ca o incalcare a Constitutiei, nici ca un amestec in activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, deoarece in esenta este vorba de exercitarea de catre Adunarea Populara a Gagauziei a unuia din elementele statutului juridic special atribuit printr-o lege speciala, in temeiul art. 111 din Constitutie.

Suscita obiectii si problema organizatorica. Dupa caracterul si esenta sa, obiectul cauzei examinate este limitarea atributiilor Adunarii Populare a Gagauziei. Consideram ca pentru aprecierea constitutionalitatii art. 20 alin. (2) din Legea nr. 344-XIII, la etapa preliminara, trebuia solicitat punctul de vedere al Adunarii Populare a Gagauziei, precum si alte materiale referitoare la dosar, ceea ce nu s-a facut. Mai mult ca atit, Curtea Constitutionala a recunoscut drept parte in proces si Consiliul Superior al Magistraturii, audiind opinia reprezentantului acestuia. Adunarea Populara a Gagauziei, insa, care, in conformitate cu art. 25 din Legea cu privire la Curtea Constitutionala, este subiect cu drept de sesizare a Curtii Constitutionale, nu a fost informata asupra datei audierii cauzei si nici nu s-a luat o decizie de a amina audierea acesteia.

Un alt moment important este faptul ca, in conformitate cu art. 25 din Legea nr. 344-XIII din 23 decembrie 1994, Republica Moldova este garant al exercitarii depline si neconditionate a atributiilor Gagauziei, stabilite prin aceasta lege. Hotarirea Curtii Constitutionale are caracter mai mult politic, decit juridic, si prin consecintele sale creeaza noi probleme. In temeiul celor enuntate conchidem ca prevederile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 344-XIII din 23 decembrie 1994 "Privind statutul juridic special al Gagauziei "Gagauz-Yeri" nu contravine Constitutiei.

Judecatorii Curtii Constitutionale

Nicolae CHISEEV

Ion VASILATI