Stema României
Ministerul Justiției - România

Superlex - Home Page
Biblioteca de acte normative a Ministerului Justiției
Căutare în arhivă

Arhiva de jurisprudență a Ministerului Justiției


Arhive ale actelor normative  1864-2000


Regăsire după
Lista actelor normative după emitent
Lista după tipul actelor normative
Lista actelor normative după Monitorul Oficial


Acte contestate din punct de vedere constituțional


Regăsire după
Index tematic după acte interne
Index tematic după acte internaționale



Arhive
Cautare in toate arhivele
Cautare in jurisprudenta
Superlex - Baza de date a Ministerului Justiției
Biblioteca de acte normative a Ministerului Justiției

Fără diacritice


Actul anterior Fișa actului Actul următor

DEC nr. 147 publicat în M.Of. nr. 085 din data: 03/01/99

DEC147/1998

Decizia nr. 147


Curtea Constituþionalã

Decizie nr. 147
din 27 octombrie 1998
referitoare la excepþia de neconstituþionalitate a dispoziþiilor art. 17 alin. (1) lit. b), ale art. 31 ºi ale art. 46 alin. (2) ºi (3) din Legea partidelor politice nr. 27/1996, modificatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 3/1996, aprobatã prin Legea nr. 46/1998
Publicat în Monitorul Oficial al României nr. 85 din 1 martie 1999


          Lucian Mihai - preôedinte
          Costicð Bulai - judecðtor
          Constantin Doldur - judecðtor
          Kozsokar Gabor - judecðtor
          Ioan Muraru - judecðtor
          Nicolae Popa - judecðtor
          Lucian Støngu - judecðtor
          Florin Bucur Vasilescu - judecðtor
          Romul Petru Vonica - judecðtor
          Paula C. Pantea - procuror
          Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol, soluþionarea excepþiei de neconstituþionalitate a dispoziþiilor art. 17 alin. (1) lit. b), ale art. 31 ºi ale art. 46 alin. (2) ºi (3) din Legea partidelor politice nr. 27/1996, ridicatã de Partidul Creºtin Democrat Maghiar din România în Dosarul nr. 43 bis/1996 al Tribunalului Bucureºti Secþia a III-a civilã. Dezbaterile au avut loc în ºedinþa publicã din data de 20 octombrie 1998, în prezenþa reprezentantului Ministerului Public ºi în lipsa autorului excepþiei, fiind consemnate în încheierea de la acea datã, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunþarea la data de 27 octombrie 1998.
C U R T E A,
având în vedere actele ºi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Tribunalul Municipiului Bucureºti - Secþia a III-a civilã, prin Încheierea din 4 februarie 1998, pronunþatã în Dosarul nr. 43 bis/1996, a sesizat Curtea Constituþionalã cu excepþia de neconstituþionalitate a dispoziþiilor art. 17 alin. (1) lit. b) ºi ale art. 46 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 27/1996, ridicatã de Partidul Creºtin Democrat Maghiar.
În motivarea excepþiei se susþine:
- cu privire la art. 17 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 27/1996 se aratã, în esenþã, cã instituirea unor criterii cantitative pentru înfiinþarea unui partid politic - respectiv minimum 10.000 de membri, domiciliaþi în cel puþin 15 judeþe ale þãrii, dar nu mai puþin de 300 în fiecare judeþ - contravine atât art. 8 alin. (2) din Constituþie, potrivit cãruia cetãþenii se pot asocia liber în partide politice, deci fãrã restricþii, cât ºi art. 22 din Pactul internaþional cu privire la drepturile civile ºi politice la care România este parte ºi art. 11 din Convenþia pentru apãrarea drepturilor omului ºi a libertãþilor fundamentale, potrivit cãrora dreptul de asociere nu poate fi îngrãdit, singurele restrângeri posibile prin lege fiind doar cele care constituie "... mãsuri necesare într-o societate democraticã, pentru securitatea naþionalã, siguranþa publicã, apãrarea ordinii ºi prevenirea infracþiunilor, protejarea sãnãtãþii sau a moralei ori pentru protecþia drepturilor ºi libertãþilor altora". Se mai susþine, în continuare, cã nici una dintre aceste condiþii nu îºi gãseºte locul în cazul Legii nr. 27/1996. În sfârºit, se aratã cã este încãlcat ºi art. 37 alin. (1) din Constituþie, potrivit cãruia cetãþenii se pot asocia liber în partide politice, sindicate ºi alte forme de asociere, criteriile cantitative fiind astfel neconstituþionale, cu atât mai mult cu cât nu sunt întrunite nici condiþiile cerute de art. 49 din legea fundamentalã cu privire la posibilitatea restrângerii unui drept. În opinia autorului sesizãrii "...scopul urmãrit de legiuitor (...) se poate realiza prin stabilirea, unui prag electoral, prin majorarea pragului existent sau prin sancþionarea neparticipãrii la alegerile pentru consiliile locale, mãsuri care nu afecteazã exercitarea unui drept fundamental al cetãþeanului";
- referitor la art. 31 din Legea nr. 27/1996 se susþine cã acesta încalcã art. 1 alin. (3), art. 8, art. 37 alin. (2) ºi art. 148 alin. (1) din Constituþie, deoarece condiþiile impuse de textul criticat "... nu respectã dreptul de asociere liberã (...) ºi nici pluralismul politic, atunci când dispune cã nedesemnarea candidaþilor în douã campanii electorale legislative succesive în cel puþin 10 circumscripþii va duce la încetarea existenþei partidului politic". Se aratã de asemenea, cã legea poate prevedea instituirea unor condiþii cantitative pentru intrarea în Parlament, dar ele pot consta doar în instituirea unui "prag electoral", altfel "... s-ar împiedica înfiinþarea unor partide mai mici, care cu timpul ar putea sã devinã adevãrate înfãptuitoare ale unor idei politice noi, cu audienþã tot mai mare la electorat, sau ale unor partide regionale, care urmãresc înfãptuirea unor scopuri politice specifice în unele zone ale þãrii";
- în ceea ce priveºte art. 46 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 27/1996, se susþine cã acesta contravine art. 15 din Constituþie, având caracter retroactiv ºi afectând existenþa unor partide, înfiinþate potrivit vechii reglementãri în vigoare la data aprobãrii Legii nr. 27/1996, cu argumentarea cã "... un partid cu personalitate juridicã recunoscutã potrivit condiþiilor ºi procedurilor legale în vigoare la data înfiinþãrii nu îºi poate pierde aceastã personalitate pentru cã nu îndeplineºte condiþiile de înºtiinþare instituite printr-o lege ulterioarã" ºi cã, astfel, îndeplinirea noilor condiþii constituie "... o adevãratã prohibiþie pentru partidele mici" ºi cã în alte state cu democraþie consolidatã nu sunt create astfel de obstacole.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, s-au solicitat puncte de vedere preºedinþilor celor douã Camere ale Parlamentului, precum ºi Guvernului.
În punctul sãu de vedere Guvernul a opinat cã cele trei dispoziþii legale criticate de autorul excepþiei sunt constituþionale din urmãtoarele motive:
- art. 17 alin. (1) lit. b) ºi art. 46 din Legea nr. 27/1996, deoarece Curtea Constituþionalã s-a pronunþat în cadrul controlului prealabil prin Decizia nr. 35 din 2 aprilie 1996, iar prin Decizia nr. 10 din 22 ianuarie 1997, rãmasã definitivã prin Decizia nr. 337 din 15 iulie 1997, a fost respinsã excepþia de neconstituþionalitate a art. 46 din Legea nr. 27/1996, astfel cum a fost modificat prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 3/1996. Or, potrivit art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicatã, "... nu pot face obiectul excepþiei prevederile legale a cãror constituþionalitate a fost stabilitã potrivit art. 145 alin. (1) din Constituþie ..." ºi deci excepþia privitoare la art. 17 alin. (1) lit. b) ºi la art. 46 alin. (2) ºi (3) urmeazã a fi respinsã ca inadmisibilã;
- art. 31 din Legea nr. 27/1996, deoarece acest text nu limiteazã dreptul la asociere ºi nici nu contravine pluralismului politic, fiind în concordanþã cu art. 8 alin. (2) din Constituþie, potrivit cãruia partidele politice se constituie ºi îºi desfãºoarã activitatea conform legii, excepþia fiind "vãdit nefondatã".
Preºedinþii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
C U R T E A,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziþiile legale atacate, raportate la prevederile Constituþiei ºi ale Legii nr. 47/1992, reþine urmãtoarele:
În temeiul art. 144 lit. c) din Constituþie ºi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, Curtea este competentã sã soluþioneze excepþia de neconstituþionalitate ridicatã.
Prin Încheierea din 4 februarie 1998, pronunþatã în Dosarul nr. 43 bis/1996, Tribunalul Bucureºti - Secþia a III-a civilã a sesizat Curtea Constituþionalã cu excepþia de neconstituþionalitate a dispoziþiilor art. 17 alin. (1) lit. b) ºi ale art. 46 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 27/1996. Se constatã însã cã în ºedinþa din 12 septembrie 1996, desfãºuratã în faþa instanþei judecãtoreºti, Partidul Creºtin Democrat Maghiar din România a ridicat ºi excepþia de neconstituþionalitate a dispoziþiilor art. 31 din Legea nr. 27/1996. De aceea Curtea Constituþionalã urmeazã sã se pronunþe ºi asupra dispoziþiilor art. 31 din Legea nr. 27/1996.
I. Art. 17 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 27/1996 prevede:
"(1) Cererea de înregistrare a unui partid politic se depune la Tribunalul Municipiului Bucureºti, însoþitã de: (...).
b) actul de constituire împreunã cu lista semnãturilor de susþinere a cel puþin 10.000 de membri fondatori; domiciliaþi în cel puþin 15 dintre judeþele þãrii, dar nu mai puþin de 300 în fiecare judeþ, însoþit de o declaraþie autentificatã a conducãtorului organului executiv al partidului privind autenticitatea semnãturilor."
Asupra constituþionalitãþii acestor dispoziþii legale Curtea Constituþionalã s-a pronunþat în cadrul controlului prealabil de constituþionalitate prin Decizia nr. 35 din 2 aprilie 1996, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996, constatând cã acestea sunt constituþionale. În considerentele acestei decizii s-a reþinut cã "aprecierea oportunitãþii unui anumit prag de reprezentativitate nu este însã o problemã de constituþionalitate, atâta timp cât pragul instituit nu are ca efect suprimarea exercitãrii dreptului, urmãrind numai, precum în legea de faþã, ca asocierea cetãþenilor în partide sã aibã semnificaþia instituþionalizãrii unui curent politic fãrã de care partidul rezultat nu îºi poate îndeplini rolul sãu constituþional, prevãzut la art. 8 alin. (2), de a contribui la definirea ºi la exprimarea voinþei politice a cetãþenilor". Prin aceeaºi decizie Curtea a mai reþinut cã: "fenomenul devalorizãrii partidelor, nu ar trebui contracarat prin condiþia de reprezentativitate prevãzutã, ci prin pragul electoral" ºi cã "nici aceste argumente nu privesc legitimitatea constituþionalã a prevederii atacate, ci disputa legatã de oportunitatea sa politicã".
În motivarea excepþiei s-a mai susþinut cã art. 17 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 27/1996 contravine ºi prevederilor art. 11 paragraful 2 din Convenþia pentru apãrarea drepturilor omului ºi a libertãþilor fundamentale, care prevede: "Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât cele care, prevãzute prin lege, constituie mãsuri necesare, într-o societate democraticã, pentru securitatea naþionalã, siguranþa publicã, apãrarea ordinii ºi prevenirea infracþiunilor, protejarea sãnãtãþii sau a moralei ori pentru protecþia drepturilor ºi libertãþilor altora. Prezentul articol nu interzice ca restrângeri legale sã fie impuse exercitãrii acestor drepturi de cãtre membrii forþelor armate, ai poliþiei sau ai administraþiei de stat."
Din analiza acestui text nu se constatã însã nici un motiv care sã justifice opinia autorului excepþiei. De altfel însuºi autorul excepþiei subliniazã, în motivarea acesteia, cã "... partidele politice sunt nu numai exponentele unor curente ideologice, ci ºi instrumentele de drept public pentru exprimarea voinþei politice a unor categorii sociale etnice sau grupuri de persoane". Rezultã cã nu poate reveni decât legiuitorului dreptul de a aprecia mãrimea acestor grupuri. O corectã aplicare a principiului proporþionalitãþii are în vedere ca reglementarea în anumite condiþii sã nu conducã la suprimarea dreptului însuºi; or, sub acest aspect, Legea nr. 27/1996 nu are, prin condiþiile puse, semnificaþia unei interdicþii de exercitare a dreptului de asociere în partide politice.
S-a mai susþinut de cãtre autorul excepþiei cã în alte þãri astfel de limitãri cantitative nu existã, dându-se ca exemplu, în acest sens, Germania. Curtea Constituþionalã constatã cã, într-adevãr, în Legea partidelor politice din Germania nu se prevede necesitatea unui numãr minim de membri; dar tot atât de adevãrat este ºi faptul cã definiþia datã partidului politic la art. 2 din aceastã lege relevã ideea cã o asemenea asociaþie de cetãþeni este caracterizatã, între altele, prin "întinderea ºi soliditatea organizãrii lor, numãrul membrilor ºi veridicitatea poziþiei lor publice, oferind o garanþie suficientã sub aspectul seriozitãþii scopurilor". De altfel ºi în legislaþia altor state (de exemplu: Canada, Norvegia, Portugalia) existã restrângeri ale dreptului de asociere în partide politice cu privire la numãrul minim de membri.
În concluzie, faþã de cele reþinute prin Decizia nr. 35 din 2 aprilie 1996 a Curþii Constituþionale ºi având în vedere cã nu au intervenit elemente noi care sã determine schimbarea jurisprudenþei Curþii, precum ºi în raport cu celelalte argumente menþionate mai sus, urmeazã ca excepþia privind dispoziþiile art. 17 alin (1) lit. b) din Legea nr. 27/1996 sã fie respinsã.
II. Art. 31 din Legea nr. 27/1996 prevede urmãtoarele:
"În cazul în care un partid politic nu desemneazã candidaþi, singur sau în alianþã, în douã campanii electorale legislative succesive, în cel puþin 10 circumscripþii sau nu a þinut nici o adunare generalã timp de 5 ani, Tribunalul Municipiului Bucureºti, la cererea Ministerului Public, va constata încetarea existenþei sale, cu respectarea normelor de procedurã prevãzute de art. 23".
Obiectul criticii îl constituie numai acea parte din text referitoare la participarea în alegerile legislative, cu susþinerea cã aceste dispoziþii sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (3), art. 8, art. 37 alin. (2) ºi ale art. 148 alin. (1) din Constituþie.
Curtea reþine cã, potrivit Legii nr. 27/1996, un partid politic este o asociere de cetãþeni care participã în mod liber la formarea ºi la exercitarea unei voinþe politice, având ca scop, între altele, participarea cu candidaþi în alegeri. O astfel de activitate este rezultatul firesc al exprimãrii, pe cale instituþionalã, a voinþei politice a membrilor asociaþiei respective. Este adevãrat cã textele constituþionale referitoare la dreptul la asociere permit formarea de organizaþii care nu îºi propun astfel de obiective legate de prezenþa în alegeri. Numai cã aceste organizaþii nu pot revendica statutul de partid politic, având posibilitatea sã rãmânã, cu condiþia înfiinþãrii ºi desfãºurãrii activitãþii lor potrivit legii, simple forme de asociere a cetãþenilor þãrii în scopurile dorite de membrii lor, în conformitate cu opþiunile acestora, exprimate în mod liber, pe plan social, cultural, economic ºi chiar politic.
Rezultã deci cã toate criticile referitoare la dreptul de asociere sunt neîntemeiate, excepþia privind dispoziþiile art. 31 din Legea nr. 27/1996 urmând a fi respinsã.
III. Cu privire la art. 46 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 27/1996, critica are în vedere neretroactivitatea ºi neconstituþionalitatea impunerii unor noi condiþii pentru organizaþii politice care funcþioneazã legal, în baza vechii reglementãri.
Alin. (2) ºi (3) ale art. 46 din Legea nr. 27/1996, astfel cum au fost modificate prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 3 din 25 iunie 1996, au urmãtorul cuprins:
"(2) Pânã la 15 septembrie 1996 partidele politice existente se vor conforma prevederilor prezentei legi, depunând la Tribunalul Municipiului Bucureºti înscrisurile prevãzute la art. 17 alin. (1) ºi (2).
(3) Termenul prevãzut la alineatul precedent este un termen de decãdere."
Asupra constituþionalitãþii acestor dispoziþii legale Curtea Constituþionalã s-a pronunþat prin Decizia nr. 35 din 2 aprilie 1996, reþinând cã: "Instituirea unei dispoziþii tranzitorii nu poate fi consideratã însã ca având un caracter retroactiv. De asemenea, aplicarea noii reglementãri partidelor existente se justificã în temeiul principiului aplicãrii legii noi situaþiilor juridice în curs". Mai mult, se reþine cã: "dacã noua reglementare nu s-ar aplica ºi partidelor existente, s-ar crea inevitabil o discriminare ca urmare a privilegiului de care ar beneficia unele din aceste partide care nu ar întruni condiþia de reprezentativitate prevãzutã de noua lege". De altfel, în acelaºi sens s-a mai pronunþat Curtea Constituþionalã ºi prin deciziile nr. 10 din 22 ianuarie 1997 ºi nr. 337 din 15 iulie 1997, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 30 octombrie 1997.
De aceea, având în vedere cã nici cu privire la dispoziþiile acestui articol nu au intervenit elemente noi care sã facã necesarã schimbarea jurisprudenþei Curþii, urmeazã ca ºi excepþia referitoare la art. 46 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 27/1996 sã fie respinsã.

Pentru considerentele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) ºi al art. 145 alin. (2) din Constituþie, precum ºi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) ºi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, în unanimitate, în ceea ce priveºte dispoziþiile art. 17 alin (1) lit. b), ale art. 31 ºi ale art. 46 alin. (2), ºi cu majoritate de voturi, în ceea ce priveºte dispoziþiile art. 46 alin. (3) din Legea nr. 27/1996,
C U R T E A
În numele legii
D E C I D E:

Respinge excepþia de neconstituþionalitate a dispoziþiilor art. 17 alin. (1) lit. b), ale art. 31 ºi ale art. 46 alin. (2) ºi (3) din Legea partidelor politice nr. 27/1996, modificatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 3/1996, aprobatã prin Legea nr. 46/1998, ridicatã de Partidul Creºtin Democrat Maghiar din România în Dosarul nr. 43 bis/1996 al Tribunalului Bucureºti Secþia a III-a civilã.
Definitivã.
Pronunþatã în ºedinþa publicã din data de 27 octombrie 1998.
PREªEDINTELE CURÞII CONSTITUÞIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Maria Bratu

vizitatori din
19 martie 1998

Domino Kappa Server

Mail to databasemaster databasemaster Mail to databasemaster

 Copyright© 1998 Ministerul Justiției, România. 
 Toate drepturile rezervate. 

 Difuzare pe Internet 
 în exclusivitate prin Kappa 

Powered by Lotus Notes

Sus